ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 380/2003

S-au luat în examinare recursurile declarate de C.V. și H.S. împotriva deciziei nr.680 din 6 decembrie 2001 a Curții de Conturi a României. La apelul nominal s-a prezentat C.V. reprezentat de avocatul D.D., lipsind recurenta H.S. și intimații Consiliul local Bocșa; B.C., M.P.I., M.C. și Curtea de Conturi a României. Procedura completă. Din oficiu, instanța a pus în discuția părților excepția tardivității declarării recursurilor. Avocatul D.D. a lăsat la aprecierea instanței măsura ce urmează a fi dispusă cu privire la excepția invocată.

C U R T E A Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin procesul verbal de constatare nr.3115 din 17 noiembrie 2000 întocmit cu ocazia verificării contului de execuție și a bilanțurilor contabile în vederea descărcării de gestiune s-a constatat că în cursul anului 1999 s-au acordat primarului și viceprimarului premiul anual și premii de 2% în sume nete de 3.761.142 lei și 3.395.771 lei. De asemenea s-a acordat, începând cu luna iulie 1999 un spor de vechime de 5% acelorași persoane, în sume de 913.836 lei și respectiv 848.346 lei. Prin sentința nr.19 din 12 septembrie 2001 Colegiul Jurisdicțional Caraș-Severin a admis în parte încheierea de sesizare nr.199 din 10 ianuarie 2001 și a obligat pârâții C.V.

primar și B.C. – șef contabil în cadrul Consiliului Bocșa și H.S., persoana care a întocmit ștatele de plată, în solidar, la plata sumei de 8.919.095 lei despăgubiri civile către Consiliul local pentru plata de drepturi salariale nelegale. Totodată, pârâta B.C. a fost obligată la plata sumei de 2.350.343 lei, reprezentând penalități de întârziere pentru avansuri nedecontate în termen. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții C.V. și H.S. care a fost respins prin decizia nr.680 din 6 decembrie 2001 a Curții de Conturi a României. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor Legii nr.154/1998 indemnizația demnitarilor constituie singura formă de remunerare a persoanelor ce ocupă o funcție de demnitate publică ori primarul și viceprimarul ocupând funcții de demnitari ca organe alese, ei nu pot fi remunerați decât cu indemnizația prevăzută pentru funcția ce o dețineau.

Considerând și această hotărâre netemeinică și nelegală pârâții C.V. și H.S. au declarat recursul de față. Mai înainte însă de a verifica motivele de recurs invocate de părți urmează a se constata că acestea sunt tardive. Într-adevăr, din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă că decizia atacată a fost comunicată pârâtului C.V. la data de 8 ianuarie 2002 iar pârâtei H.S. la data de 7 ianuarie 2002 așa cum rezultă din dovezile de comunicare aflate la filele 23 și 24 din dosar ( nr.619/2001). În conformitate cu dispozițiile art.301 din Codul de procedură civilă, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii ce se atacă.

Este de menționat că, potrivit dispozițiilor înscrise în art.103 din Codul de procedură civilă neexecutarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei. În speță, hotărârea atacată a fost comunicată la data de 7 respectiv 8 ianuarie 2002, iar recursul a fost declarat la data de 14 februarie 2002 deși termenul de 15 zile expirase la data de 22 respectiv 23 ianuarie 2002. Prin urmare, nerespectarea termenului de 15 zile pentru declararea recursului atrage decăderea din dreptul de a mai fi analizate criticile aduse sentinței atacate, de către instanța de judecată.

Așa fiind, recursurile urmează a fi respinse ca tardiv declarate. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursurile declarate de C.V. și de H.S. împotriva deciziei nr.680 din 6 decembrie 2001 a Curții de Conturi a României, ca tardive. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 31 ianuarie 2003.