ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 186/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 9 mai 2002, reclamanta SC M.C. SRL Botoșani a solicitat să se dispună suspendarea executării deciziei nr. 186 din 12 aprilie 2002, emisă de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, până la soluționarea definitivă a contestației formulate împotriva acestei decizii. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin decizia emisă de pârât, s-a dispus suspendarea autorizației nr. 96 din 20 martie 2002, pentru comercializarea băuturilor alcoolice, până la finalizarea controlului de către Garda Financiară. Reclamanta a arătat că la data de 19 aprilie 2002, Garda Financiară a întocmit actul de control și nu se mai justifică menținerea măsurii de suspendare a autorizației sale, cu atât mai mult, cu cât această măsură aduce grave prejudicii, împiedicând desfășurarea activității societății.

Prin încheierea nr. 79 din 16 mai 2002, Curtea de Apel Suceava a admis cererea reclamantei și a suspendat efectele deciziei nr. 186 din 12 aprilie 2002, până la soluționarea definitivă a contestației formulate împotriva deciziei. Hotărând astfel, instanța de fond a apreciat ca fiind îndeplinite, condițiile prevăzute de art. 9 din Legea nr. 29/1990, pentru a fi suspendate efectele actului administrativ emis de pârât. Împotriva aceste încheieri și în termen legal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Botoșani și a solicitat casarea încheierii și respingerea cererii de suspendare a executării. Recurentul a susținut că din actele întocmite de Garda Financiară Centrală rezultă indicii de încălcare a legilor fiscale, de către intimată și că, instanța de fond a apreciat eronat ca fiind îndeplinite în cauză, cerințele prevăzute de art. 9 din Legea nr. 29/1990.

Recursul este întemeiat și urmează să fie admis pentru următoarele considerente: Condițiile în care se poate dispune măsura provizorie de suspendare a executării unui act administrativ, sunt prevăzute expres în art. 9 alin. (1) din Legea nr. 29/1990. Potrivit acestei reglementări, în cazuri bine justificate și pentru a se preveni producerea unei pagube iminente, reclamantul poate cere instanței să dispună suspendarea executării actului administrativ, până la soluționarea acțiunii. Intimata-reclamantă nu a dovedit învestirea instanței de contencios administrativ, cu o acțiune în anularea actului administrativ, a cărei suspendare a fost solicitată prin cererea dedusă judecății. De altfel, chiar din conținutul acestei cereri rezultă că decizia nr. 186 din 12 aprilie 2002, emisă de recurentul-pârât, nu a fost contestată în justiție și că nu a fost finalizată procedura administrativ-jurisdicțională prevăzută în O.U.G.

nr. 13/2001, aprobată prin Legea nr. 506/2001. Nefiind îndeplinită această primă condiție procedurală pentru judecarea cererii de suspendare a executării actului administrativ, instanța de fond a apreciat greșit că a fost legal învestită să se pronunțe asupra măsurii provizorii solicitată de intimata-reclamantă. În consecință, nefiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 9 din Legea nr. 29/1990, Curtea va admite prezentul recurs, va casa încheierea atacată și va respinge cererea de suspendare a executării formulată de SC M.C. SRL Botoșani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Botoșani, împotriva încheierii nr. 79 din 16 mai 2002, dată de Curtea de Apel Suceava, în Camera de Consiliu, dosar nr. 2538/2002. Casează hotărârea atacată și respinge cererea de suspendare a executării, formulată de SC M.C. SRL Botoșani. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 ianuarie 2003.