ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.10.2003

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3283/2003

HOTĂRÂRE
17.10.2003
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3283/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

SC M.C. SRL Răchiți, în

contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat anularea deciziei

nr. 186 din 12 aprilie 2002 prin care i-a fost suspendată autorizația de

comercializare a băuturilor alcoolice nr. 96/2002.

Se susține nelegalitatea deciziei,

întrucât a fost emisă cu încălcarea art. 51 pct. 5 din O.G. nr. 27/2000,

neavând la bază un proces verbal încheiat de o echipă de control în compunerea

expres prevăzută prin dispoziții legale, actul din litigiu fiind emis la

propunerea Gărzii Financiare Centrale.

S-a mai arătat că motivația reținută

„tranzacții ilegale cu băuturi alcoolice” și „utilizarea nelegală a

banderolelor de marcare” nu are nici un suport probator, controalele

neconstatând deficiențe la alcool sau băuturi alcoolice.

Prin încheierea din Camera de

Consiliu nr. 148 din 23 octombrie 2002, Curtea de Apel Suceava, secția

comercială și de contencios administrativ, a dispus suspendarea efectelor

deciziei nr. 186 din 12 aprilie 2002, până la soluționarea cauzei, în baza art.

9 din Legea nr. 29/1990, iar aceeași instanță prin sentința nr. 164 din 4

decembrie 2002, a admis acțiunea și a dispus anularea deciziei contestate.

Pentru a hotărî astfel instanța a

reținut că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat la 19 aprilie 2002,

or decizia contestată a fost emisă anterior, la 12 aprilie 2002, deci nicidecum

ca o consecință a controlului efectuat, că faptele imputate nu au suport

probator, iar modul cum s-a procedat nu a respectat dispozițiile legale.

Considerând hotărârea netemeinică și

nelegală, Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Botoșani în numele

Ministerului Finanțelor, a declarat recurs și a solicitat admiterea lui,

casarea sentinței și în fond respingerea acțiunii, întrucât actul contestat

este legal, aspectele reținute fiind constatate cu ocazia controlului.

Prin întâmpinare, SC M.C. SRL

solicită anularea recursului ca fiind făcută de o persoană fără calitate

procesuală activă, iar pe fond, respingerea ca lipsit de interes, întrucât din

1 mai 2003, a primit o altă autorizație de comercializare.

În ce privește excepția invocată –

lipsa calității procesuale active – se constată că nu este întemeiată întrucât

recursul a fost declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului

Botoșani în numele emitentei deciziei contestate, în baza mandatului primit.

Recursul este nefondat.

Ministerul Finanțelor Publice –

Comisia pentru emiterea autorizațiilor de comercializare alcool etilic rafinat,

distilate din cereale, distilate din vin, alte distilate de origine agricolă și

băuturi spirtoase, prin decizia nr. 186 din 12 aprilie 2002, a dispus

suspendarea autorizației de comercializare băuturi alcoolice spirtoase nr. 96

din 20 martie 2002, emisă SC M.C. SRL, până la finalizarea verificărilor de

Garda financiară. S-a reținut încălcarea prevederilor art. 51 lit. o) din O.G.

nr. 57/2000 (întocmire necorespunzătoare a documentelor fiscale speciale),

motiv pentru care s-a încheiat și proces-verbal de contravenție nr. 017281 din

19 aprilie 2002, prin care a fost sancționată societatea și cu amendă în

valoare de 100 milioane lei (amendă care ulterior a fost înlocuită, prin

hotărâre judecătorească cu sancțiunea „avertisment”).

Conform dispozițiilor art. 51 pct. 5

din O.G. nr. 27/2000, procedura suspendării activității are la bază un proces-verbal

încheiat de o echipă de control formată dintr-un inspector din cadrul Direcției

de Administrare a Veniturilor, un comisar al Gărzii financiare și un inspector

din cadrul Direcției de Control Financiar Fiscal.

În cauza de față, nu s-au respectat

aceste cerințe suspendarea fiind dispusă la propunerea Gărzii Financiare

Centrale.

Mai mult, procesul-verbal de

contravenție a fost încheiat la 19 aprilie 2002, or, decizia de suspendare a

fost emisă anterior, la 12 aprilie 2002, deci nu a fost o consecință a

controlului efectuat de reprezentanții Gărzii financiare la 19 aprilie 2002.

Eronată apare și susținerea pârâtei

că temeiul deciziei îl constituie neîntocmirea corespunzătoare a documentelor

fiscale speciale - art. 51

1

) lit. o) din O.G. nr. 27/2000 - adresa

nr. 283889 din 2 octombrie 2002 emisă de pârâtă indicând ca motiv al emiterii

deciziei, faptul că societatea „a fost implicată în tranzacții ilegale cu

băuturi alcoolice și utilizarea nelegală a banderolelor de marcare”.

De precizat că, după emiterea deciziei

contestate, la 28 iunie 2002 Garda Financiară a efectuat un nou control, ce a

avut ca obiectiv „continuarea controlului din 13 aprilie 2002”, care a

verificat societatea pentru perioada 19 octombrie 2001 – 28 iunie 2002, iar

minusul constatat la intrări de alcool a fost de 0,02%, ceea ce nu poate

constitui „tranzacții ilegale cu băuturi alcoolice”.

Notele de constatare din 22 aprilie

și 26 septembrie 2002 încheiate de comisarii Gărzii Financiare cu privire la

activitatea de producere și comercializare a băuturilor alcoolice și cu privire

la marcare, nu au constatat deficiențe la alcool sau băuturi alcoolice, ci doar

nejustificarea modului de utilizare a unui număr de 210 banderole din cele

36.642 banderole, respectiv un procent de 0,57%, fapt ce se încadrează în

limitele legale de pierderi admisibil de 2% prevăzut de O.G. nr. 23/1995.

În consecință, soluția instanței de

admitere a acțiunii și de anulare a deciziei este temeinică și legală, astfel

că recursul se privește nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ. urmează a fi

respins.

Respinge recursul declarat de

Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană Botoșani în numele

Ministerului Finanțelor Publice, împotriva sentinței nr. 164 din 4 decembrie

2002 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 17 octombrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-04-02
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1347/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 24 aprilie 2002, SC A. SRL Bucecea, a solicitat anularea deciziei Ministerului Finanțelor nr. 147 din 1 aprilie 2002 prin care
ÎCCJ 2007-03-15
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1565/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, sub nr. 9343/39/2005, reclamanta SC Q. SRL Ră
ÎCCJ 2004-05-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1830/2004
în termen, Direcția Generală a Finanțelor Publice Mehedinți, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului s-a arătat că în mod greșit instanța a anulat două acte distincte: nr. 7734 din 17 august 2000, prin care
ÎCCJ 2004-03-10
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1021/2004
fov, care îi putea comunica situația societăților care nu dețin autorizații de comercializare a băuturilor alcoolice. Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă, prin decizia civilă nr. 192 din 28 noiembrie
ÎCCJ 2003-05-26
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2143/2003
a fi admis în sensul solicitat. Instanțele au respins plângerea formulată de S.C. „A.I.E.” S.R.L. ca neîntemeiată, având în vedrere că la data de 22.03.2000 Garda Financiară Centrală a constatat că cea în cauză a comercializat la data de 6.
Sursă