ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2222/2003

La ordine pronunțarea în recursurile declarate de pârâții Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, V.A.și V.G.împotriva deciziei nr. 13 din 24 ianuarie 2002 a Curții de Apel Cluj – Secția Civilă.

Dezbaterile au fost consemnate în încheierea cu data de 16 mai 2003 care face parte integrantă din prezenta, iar pronunțarea s-a amânat la 27 mai 2003. C U R T E A Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 31 octombrie 2000, reclamantul F.T.Ș.a chemat în judecată Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, S.C.”C.A.”SA Cluj-Napoca, G.E., G.E., D.V., D.I., V.A.și V.G., solicitând să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între pârâții 2 și 3 cu privire la apartamentul nr. 1 din imobilul situat în Cluj-Napoca, str. Croitorilor nr. 11, precum și a antecontractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat între pârâții 4 – 8 cu privire la același imobil; să se dispună anularea încheierilor c.f.

și rectificarea înscrisurilor din c.f. nr. 22480, 122489, 130146 Cluj-Napoca, prin restabilirea situației anterioare, respectiv reînscrierea dreptului de proprietate în favoarea fostului proprietar tabular F.F. Ulterior acțiunea a fost completată, solicitându-se obligarea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca și la plata unor despăgubiri în sumă de 142.967.500 lei cu titlu de daune, reprezentând chiria pe care ar fi obținut-o reclamantul dacă ar fi închiriat imobilul în litigiu, cu dobânzi legale. În motivarea acțiunii s-a arătat că prin hotărâre judecătorească s-a constatat nulitatea preluării de către stat a imobilului, dispunându-se restabilirea situației anterioare de carte funciară, situație în care, contractul de vânzare-cumpărare încheiat asupra apartamentului nr. 1 în timpul procesului, prin fraudă la lege, este lovit de nulitate abolută.

Acțiunea a fost din nou precizată, solicitându-se și anularea înscrierilor din c.f.22480, 122489, 130146, cu restabilirea situației anterioare din c.f. 22480 Cluj, în sensul reînscrierii întregului imobil cu situația juridică neschimbată. Tribunalul Cluj, prin sentința civilă nr. 308/19 iulie 2001, a admis în parte acțiune și în consecință: A constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 36446 din 5 august 1998 încheiat între S.C. “C.A.”SA Cluj-Napoca și G.E. având ca obiect apartamentul nr. 1 situat pe str. Croitorilor nr. 11 Cluj-Napoca, cu nr.top. 722/1/I. A dispus rectificarea intabulării dreptului de proprietate al pârâtei G.E. asupra imobilului cu nr.top. 722/1/I în c.f.

ind. nr. 130146 Cluj-Napoca, prin restabilirea situației anterioare. A constatat nulitatea absolută a notării antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat între pârâții G.E., G.E., în calitate de promitenți vânzători și pârâții D.V., D.I., V.A.și V.G. în calitate de promitenți cumpărători, în c.f.ind. nr. 130146 Cluj-Napoca. A dispus rectificarea notării prin restabilirea situației anterioare. A constatat nulitatea absolută a înscrierii dreptului de proprietate în favoarea Statului Român în c.f. 122489 Cluj-Napoca. A dispus rectificarea intabulării prin restabilirea situației anterioare din c.f. nr.22480 Cluj. A anulat ca netimbrată completarea de acțiune privind obligarea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca la plata despăgubirilor.

A respins restul petitelor. A obligat Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și pe G.E. să plătească reclamantului suma de 3.000.000 lei cheltuieli de judecată, câte 1.500.000 lei fiecare. S-a reținut pentru aceasta, în esență, că aplicabil este principiul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis, pârâta G.E. fiind de rea credință, încălcate fiind și dispozițiile H.G. nr.11/1997 art. 9 (1) lit. c, întrucât apartamentul a fost cumpărat, evident, în scop de revânzare. Prin decizia civilă nr. 13/24 iunie 2002, Curtea de Apel Cluj, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâții Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, V.A.și V.G. împotriva sentinței civile nr. 308 din 19 august 2001 a Tribunalului Cluj.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut următoarele: În ce privește apelul Consiliului Local prima instanță a făcut o corectă apreciere a culpei procesuale pentru obligarea la plata cheltuielilor de judecată, în condițiile art. 274 și 275 C.proc.civ. față de notificarea anterioară înaintării acțiunii. Cu referire la apelul pârâților V.A.și G., în condițiile în care titlul statului a fost desființat – sentința civilă nr. 18/21 ianuarie 1999 a Tribunalului Cluj -, în mod corect s-a reținut aplicabilitatea principiului „resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis”, operând astfel nulitatea absolută față de reaua credință a părților contractante, aceasta, (reaua credință) rezultând fără posibilitate de echivoc față de data încheierii contractului – 5 august 1998 – și de litigiul având ca obiect recunoașterea dreptului de proprietate al reclamantului în care și G.E.

a avut calitatea de intervenientă. De altfel, mai arată instanța, chiar pârâții G.E. și E., D.V. și I., prin întâmpinare, nu s-au opus admiterii acțiunii. Împotriva acestei decizii au declarat recurs Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și pârâții V.A., V.G. Recursul Consiliului Local vizează exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată, susținând că s-a făcut o greșită aplicare a prevederilor art. 274 C. proc.civ., în speță, recurentul fiind de acord cu admiterea acțiunii. Prin recursul declarat, pârâții V.A.și G. solicită schimbarea în tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii. În dezvoltarea motivelor de recurs se susține că, în ce privește poziția oscilantă a pârâtei G. concluziile puse, oral, în fața instanței de fond de reprezentantul acesteia nu puteau fi privite ca exprimând voința reală a acesteia.

Cu privire la buna sau reaua credință a aceleiași pârâte la încheierea contractului de vânzare-cumpărare trebuia reținut că acțiunea introdusă la 24 iunie 1998 nu a fost notată în cartea funciară, situație în care pârâta G. nu a avut cunoștință de litigiu. Nu rezultă din nici o probă că aceeași pârâtă a avut intenția de a înstrăina apoi imobilul. Cererea de intervenție a fost făcută numai în interesul Consiliului Local și doar în fața Curții de Apel. Reclamantul a promovat prima acțiune numai împotriva Consiliului Local deși pârâta G. era intabulată în c.f. Apartamentul, în prezent, nu mai are configurația inițială, fiindu-i aduse multiple transformări și îmbunătățiri. Pentru toate acestea, arată recurenții, trebuia să se rețină că pârâta G.E.

a fost de bună credință la încheierea contractului, care, valabil fiind – determină consecința respingerii și a celorlalte capete de cerere. Recursul Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca este întemeiat. În adevăr, prin întâmpinarea formulată în cauză (. F. 35) această parte procesuală a fost de acord cu admiterea acțiunii, situație în care, evident, instanța a făcut o greșită aplicare a prevederilor art. 274 cod proc.civ. raportat la cele cuprinse în art. 275 același cod și la obiectul dedus judecății prin prezenta acțiune. Cum recurentul-pârât nu s-a aflat deci în culpă procesuală, obligarea sa la cheltuieli de judecată apare ca eronată.

Referitor la recursul pârâților V.A.și G. Instanța a reținut în mod corect aplicabilitatea în speță a principiului „resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis” (titlul statului desființat fiind prin sentința civilă nr. 18/21 ianuarie 1999 a Tribunalului Cluj) și aceasta întrucât, esențial, a reținut existența relei credințe la încheierea contractului de vânzare-cumpărare respectiv, în sarcina pârâtei G.E.. Or, câtă vreme s-a stabilit că subdobânditoarea nu a fost de bună credință, nu poate opera, pe acest temei, excepția de la aplicarea efectelor juridice ale nulității actului, încheiat în aceste condiții.

În ce privește existența temeiurilor de nulitate invocate, instanțele au reținut în raport de probele administrate, elemente de fapt care nu puteau duce decât la concluzia existenței relei credințe în raport de data încheierii contractului de vânzare-cumpărare – 5 august 1998, cum sunt: anterior încheierii acțiunii, era introdusă pe rolul instanței acțiunea în stabilirea faptului că imobilul a fost preluat de stat fără titlu – 24 iunie 1998, situație în care, potrivit prevederilor art. 1 al. 6 din H.G.nr.11/1997 procedura administrativă de vânzare către chiriași erea suspendată de drept; împrejurarea că aproape imediat după aceea, 25 august 1998, între pârâții G. și pârâții V.A.și G., D.I.

și V., s-a încheiat pentru locuința respectivă un antecontract de vânzare-cumpărare, deși părțile cunoșteau prevederea legală privind interdicția de înstrăinare pentru o perioadă de 10 ani (conform celor cuprinse în act), asumându-și chiar riscul desființării actului pentru ipoteza în care imobilul va fi retrocedat fostului proprietar pe calea unei acțiuni în revendicare. Or, sub acest aspect, în raport de prevederile art.1199 c.civ. nu se poate prezuma decât că pârâta G.E. a fost de rea credință la încheierea actului său de vânzare-cumpărare. Nu mai puțin, aceași concluzie a fost reținută corect de insanță și în considerarea faptului că, pârâții G., D.V. și Ioan, au fost de acord cu admiterea acțiunii având ca obiect nulitatea contractului de vânzare-cumpărare.

De reținut că din acest punct de vedere poziția părților nu a fost oscilantă, fiind exprimată în scris, prin întâmpinările formulate în cauză (f. 71, 72, 77 dosar fond). În ce privește chestiunea invocată privind modificările și îmbunătățirile aduse de către pârâți spațiului în litigiu, aceasta nu poate face obiect de judecată în acest cadru procesual și, mai ales, în această fază de judecată. Așa fiind și față de cele arătate în baza art. 312 C.proc.civ., urmează a se admite recursul Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca în sensul înlăturării obligației de plată a cheltuielilor de judecată și a se respinge recursul declarat de pârâți. Văzând și prevederile art. 274 C.proc.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 13 din 24 ianuarie 2002 a Curții de Apel Cluj – Secția Civilă. Modifică în parte decizia recurată, în sensul că admite apelul declarat de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca împotriva sentinței civile nr. 308 din 19 august 2001 a Tribunalului Cluj și în consecință: Înlătură dispoziția privind obligarea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.500.000 lei. Menține celelalte dispoziții ale sentinței. Respinge recursul declarat de pârâții V.A.și V.G. împotriva deciziei nr. 13 din 24 ianuarie 2002 a Curții de Apel Cluj – Secția Civilă.

Obligă pe recurenții-pârâți V.A.și V.G. la plata cheltuielilor de judecată în recurs în sumă de 18.000.000 lei către intimatul-reclamant F.T.Ș. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 mai 2003.