ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1805/2003

S-a luat în examinare recursul în

anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea

Supremă de Justiție împotriva sentinței civile nr.2361 din 4 aprilie 2001 a

Judecătoriei Sibiu, deciziei civile nr.871 din 28 iunie 2001 a Tribunalului

Sibiu.

La apelul nominal s-au prezentat:

intimatul Ministerul de Interne, prin consilier juridic A.R.care răspunde  și

pentru intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu, lipsind

intimatul-reclamant P.M.M..

Procedura completă.

Nefiind chestiuni prealabile,

Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului în anulare cu care a fost

investită.

Reprezentanta Ministerului Public

susține recursul în anulare și solicită admiterea acestuia, casarea hotărârilor

pronunțate și pe fond respingerea acțiunii,  conform art.313 din C.proc.civ..

Consilier juridic A.R.pune

aceleași concluzii de admitere a recursului în anulare.

CURTEA,

Asupra

recursului în anulare de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea introdusă la Judecătoria  Sibiu, înregistrată sub nr.9390 din 22

decembrie 2000 reclamantul P.M.M. cu domiciliul în municipiul Sibiu Bd. Mihai

Viteazu nr.19 bl. V 9, a chemat în judecată civilă Ministerul de Interne și

Inspectoratul de Poliție al Judecătoriei Sibiu pentru a fi obligați la plata

sumei de 56.646.330 lei actualizată potrivit coeficientului de inflație la data

plății, reprezentând diferența între ajutorul brut datorat conform art.31

alin.1 din Legea nr.138/1999 de (opt ) 8 solde lunare brute stabilite în raport

de ultima soldă brută și ajutorul net efectiv plătit la trecerea în rezervă.

În

motivarea pretențiilor reclamantul a susținut în esență,  că deși urmare a

trecerii sale în  rezervă cu drept de pensie potrivit deciziei nr.123604 din 15

mai 2000 a Ministerului de Interne - Serviciul Pensii era îndreptățit potrivit

art.31 pct.1 din Legea nr.138/1999 la plata integrală a unui ajutor calculat în

raport de ultima soldă lunară brută, de 15 solde neimpozabile, i s-a acordat în

mod efectiv numai o parte din solde și numai suma netă rezultată după deducerea

impozitului pe salariu.

Invocând

O.G.nr.73/1999 prin care au fost explicit abrogate dispozițiile legale privind

neaplicarea impozitului pentru ajutoarele salariale acordate în condițiile

art.31 din Legea nr.138/1999, pârâții au cerut prin întâmpinare să se  respingă

acțiunea ca nefondată.

Soluționând

cauza în primă instanță prin sentința civilă nr.2361 din 4 aprilie 2001

Judecătoria Sibiu constituită în complet pentru soluționarea litigiilor de

muncă, a admis acțiunea precizată ulterior și a obligat pe pârâți să plătească

reclamantului suma de 56.646.330 lei reprezentând diferența între ajutorul brut

neimpozabil cuvenit și ajutorul net acordat efectiv, calculată la valoarea

actualizată prin aplicarea indicelui de inflație, aplicabill până la plata

efectivă a creanței.

Hotărârea

primei insntanțe a fost confirmată prin respingerea recursului declarat de

către Inspectoratul de Poliție a Jud. Sibiu conform deciziei nr.871 din 28

iunie 2001 a  Tribunalului Sibiu.

Prin

hotărârile menționate s-a considerat prin interpretarea legii aplicabile,  că

ajutoarele  prevăzute  de  art.31  din  Legea nr.138/1999  nu constituie

venituri impozabile și nu ar putea fi impozitate conform O.G. nr.73/1999, așa

încât reținerea impozitului la sumele acordate cu acest titlu ar fi nelegală.

Împotriva

hotărârilor pronunțate în cauză Procurorul general de pe lângă Curtea Supremă

de  Justiție, a declarat în termenul legal, recursul în anulare de față

întemeiat pe dispozițiile art.330 pct.2 C.proc.civ..

Invocându-se

încălcarea esențială a legii cu consecința văditei netemeinicii a hotărârilor

pronunțate s-a susținut că  instanțele au nesocotit dispozițiile art.6 lit.f

din O.G. nr.73/1999 aplicabile în cauză, potrivit cărora ajutoarele salariale

acordate potrivit Legii nr.138/1999  nu sunt exceptate de la impozitare.

Recursul

este fondat.

Potrivit

deciziei nr.123604 din 15 mai 2000 a Ministerului de Interne – Serviciul

Pensii, reclamantul în calitatea sa de cadru militar activ, a fost trecut în

rezervă cu drept de pensie de serviciu.

Cu

această ocazie și ulterior pe parcursul procesului s-a acordat reclamantului în

temeiul Legii nr.138/1999 și O.G. nr.73/1999 un ajutor echivalent cu 15 solde

lunare brute calculate în raport de ultima soldă, după deducerea și virarea

impozitului pe salariu la bugetul de stat.

Reținerea

și virarea impozitului la buget se dovedește corectă fiind întemeiată pe

dispozițiile legale în vigoare la data stabilirii și acordării drepturilor

cuvenite, întrucât:

Potrivit

art.31 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale

personalului militar, la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept

de pensie, cadrele militare erau îndreptățite și la plata unui ajutor

neimpozabil stabilit în funcție de solda lunară brută.

Încadrându-se

în categoria drepturilor salariale din care izvorăsc, la care se referă și al

căror regim îl poartă în temeiul legii, salariile acordate global odată cu

încetarea raporturilor  de muncă în condițiile concrete reglementate, nu au

fost asimilate drepturilor bănești nesupuse impozitării, prin O.G.nr.73/1999

care au în vedere în mod explicit ajutoarele acordate ca forme de sprijin cu

destinație socială, de urgență, de necesitate, ocazionale, altele decât cele de

natură salarială.

Cum

și prin dispozițiile art.86 din O.G.  nr.73/1999 s-a prevăzut expres că

prevederile  contrare ordonanței sunt abrogate, orice altă interpretare în

aplicarea legii este exclusă.

Așa

fiind recursul în anulare se va admite și ca urmare conform art.312 C.proc.civ.

se va dispune casarea hotărârilor pronunțate în cauză și respingerea acțiubnii.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul în anulare

declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de

Justiție împotriva deciziei civile nr.871 din 28 iunie 2001 a Tribunalului Sibiu.

Casează

decizia recurată, precum și sentința civilă nr.2361 din 4 aprilie 2001 a

Judecătoriei Sibiu și respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul

P.M.M..

Irevocabilă.

Pronunțata

în ședință publică, astăzi   7 mai  2003.