ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1225/2003

Decizia nr.1225/2003 Dosar nr.4535/2001 S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SNTFM Marfă – Sucursala Cluj Napoca, împotriva deciziei nr.254 din 15 martie 2001 a Curții de Apel Cluj - Secția Comercială și de Contencios Administrativ. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare legal îndeplinită. S-a referit de către magistratul asistent că recursul este legal timbrat și că recurenta a solicitat judecarea în lipsă conform art.242.2 c.pr.civ. Curtea, constatând cauza în stare de judecată o reține spre soluționare.

C U R T E A Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar,constată următoarele:Prin sentința nr.1635 din 13 septembrie 2000 a Tribunalului Cluj-Secția Comercială și de Contencios Administrativ, a fost admisă în parte acțiunea SNP P. SA București – Sucursala P. Maramureș, iar pârâta SNTFM CFR MARFĂ Cluj a fost obligată la 11.137.450 lei despăgubiri pentru marfa lipsă în timpul transportului la destinație, plus cheltuieli de judecată. Cererea reclamantei de a se include în despăgubiri valoarea accizelor, TVA-ului și taxelor de drum a fost respinsă, apreciindu-se că reclamanta n-a dovedit plata acestor sume.

Apelul reclamantei declarat împotriva acestei swntințe a fost admis prin decizia civilă nr.254 din 15 martie 2001 a Curții de Apel Cluj-Secția Comercială și de Contencios Administrativ, sentința tribunalului fiind schimbată în sensul că s-a admis în totalitate acțiunea reclamantei, pârâta fiind obligată la 36.714.725 lei despăgubiri, în valoarea cărora au fost incluse și accizele, TVA-ul și taxa de drum, acestea făcând parte din despăgubirile calculate în conformitate cu dispozițiile art.85.2 din Regulamentul de Transport CFR. Nemulțumită de această decizie pârâta a declarat recurs solicitând casarea ei pentru netemeinicie și nelegalitate și menținerea sentinței de fond. În esență, recurenta critică modul în care a fost calculat cuantumul despăgubirilor prin includerea greșită a accizelor, taxei de drum și TVA în cuantumul lor, taxe datorate numai pentru mărfurile comercializate, nicidecum pentru cele necomercializate, caz în speță.

În soluționarea celor afirmate recurenta a depus adrese ce emană de la reclamantă - către sucursalele ei – și de la însăși pârâtă către subunitățile sale, precum și copia reclamației administrative. Prin întâmpinare, reclamanta-intimată a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând că prejudiciul a fost corect calculat de instanța de apel, în concordanță și cu cele stipulate în răspunsul Ministerului Finanțelor Publice Timiș reclamantei prin aftesa nr.460.689/27 iulie 2001, atașată întâmpinării. Recursul esze nefondat pentru considerentele ce se vor arăta : Așa cum a reținut și instanța de apel, potricit dispozițiilor art.85.2 din Regulamentul CFR, despăgubirea datorată de cărăuș în caz de pierdere totală sau parțială a mărfii, se stabilește după prețul curent al mărfii stipulat în factură la care se adaugă tariful de client cu ocazia transportului mărfii pierdute (teza finală a textului menționat).

Potrivit dispozițiilor art.10 alin.1 și art.12 alin.1 din OG 3/1992 obligația plății TVA și exigibilitatea ei ia naștere la momentul efectuării livrării, deci momentul prefării către cărăuș. De asemenea, în conformitate cu art.16 și 17 din OG 27/2000, plătitorii de accize pentru produsele petroliere sunt agenții ecnomici producători și ele se virează la stat în momentul efectuării livrării, ca și taxa de drum datorată în temeiul Legii 118/1996. În raport de aceste dispoziții legale, curtea apreciază că instanța de apel a făcut o corectă apreciere și interpretare a legii atunci când a reținut în cuantumul despăgubirilor, calculate conform dispozițiilor art.85.2 din Regulamentul CFR, în categoria „celorlalze sume plătite de client” și accizele, TVA-ul și taxa de drum ce incumbă furnizorului producător, adică reclamantei, „clientul” cărăușului la care face referire art.85.2.

În consecință, recursul va fi respins ca nefondat, decizia din apel fiind temeinică și legală. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E : Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SNTFM MARFĂ – SUCURSALA CLUJ NAPOCA, împotriva deciziei nr.254 din 15 martie 2001, a Curții de Apel Cluj - Secția Comercială și de Contencios Administrativ. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 27 februarie 2003.