ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 106/2003

Deliberând asupra recursului de față; Prin cererea înregistrată sub nr. 2952 din 15 martie 2001, reclamanta S.N.P. P. S.A. București, sucursala P. Maramureș, a chemat în judecată pe pârâta S.N.T.F.M.- S.A. București, sucursala regională de Marfă Cluj, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 35.967.344 lei despăgubiri și cheltuieli de judecată. Motivându-și acțiunea reclamanta arată că a transportat produse petroliere prin intermediul pârâtei, iar la destinație s-a constatat o lipsă de 3400 kg în valoare de 54.590.019 lei din care pârâta a achitat o parte, însă, a rămas o diferență, respectiv 35.967.344 lei. Tribunalul Cluj, prin sentința civilă nr. 931 din 23 aprilie 2001, a admis cererea, a obligat pe pârâtă la plata sumei de 35.967.344 lei despăgubiri către reclamantă și a sumei de 2.833.041 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanta a expediat pe adresa pârâtei benzină, iar pe timpul transportului s-a produs un prejudiciu de 3400 kg benzină. Din această cantitate lipsă, pârâta a achitat o parte rămânând neplătită suma de 35.967.344 lei. Au fost aplicate dispozițiile art. 86.2 din O.G. nr. 41/1998 și s-a apreciat că valoarea prejudiciului cuprinde și accize, taxa de drum și T.V.A. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, invocând dispozițiile art. 85.2 din Regulament și arătând că despăgubirea trebuia calculată după factură. Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 785 din 28 iunie 2001, a respins ca nefondat apelul reținând că a fost aplicat corect Regulamentul C.F.R., respectiv art. 85 pct. 2, calea ferată fiind obligată să restituie tariful de transport, taxele vamale și toate celelalte sume plătite de client cu ocazia transportului.

Deși valoarea sumelor nu se regăsește în nota de debitare, aceasta a fost achitată de reclamantă întrucât obligațiile de plată a T.V.A. și a accizelor reprezintă obligații legale cărora reclamanta nu i se poate sustrage. Decizia a fost atacată cu recurs de către pârâtă care susține că nu a fost dovedită valoarea pagubei cu acte astfel că admiterea acțiunii apare ca o îmbogățire fără justă cauză. Recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Recurenta nu contestă cantitatea de benzină lipsă, ci doar valoarea pagubei, apreciind că nu s-au depus dovezi cu privire la modul de calcul al acestei pagube. Nu se pune în discuție nici aplicabilitatea O.U.G. nr. 17/2000 și a O.G. nr. 27/2000, ci se consideră o îmbogățire fără justă cauză, ceea ce este o apărare nouă, direct în recurs, care încalcă dispozițiile art. 294 alin. (1) C. proc.

civ. cu referite la art. 316 din același cod, astfel că recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursul declarat de pârâta S.N.T.F.M. SA București, sucursala regională de Marfă Cluj, împotriva deciziei nr. 785 din 28 iunie 2001 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și contencios administrativ, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2003.