ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 125/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr.561 din 29 mai 2002 a Curții de Apel București – Secția contencios administrativ. La apelul nominal s-au prezentat recurenta pârâtă Casa de Pensii a municipiului București reprezentată de consilierul juridic Ionițescu Izabela și intimata reclamantă P.A. Procedura completă. Consilierul juridic Ionițescu Izabela a arătat că prin decizia de revizuire nr.104 din 26 iulie 2002 intimatei P.A. i-au fost acordate toate drepturile conferite de Legea nr.189/2000. P.A. a solicitat respingerea recursului ca rămas fără obiect. C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel București – Secția de contencios administrativ prin sentința nr.561 din 29 mai 2002, a admis în parte acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta P.A.

în contradictoriu cu Casa de Pensii a municipiului București -Comisia pentru aplicarea Legii nr.367/2001 și a anulat decizia nr.84/8.02.2002, emisă de pârâtă. A obligat pârâta să emită reclamantei o nouă decizie cu încadrarea acesteia în categoriile de persoane prevăzute de art.1 lit.c din Legea nr.189/2000 cu modificările și completările ulterioare și Hotărârea Guvernului nr.127/2002, pentru perioada 15.09.1940 – 15.03.1945, cu drepturile corespunzătoare începând cu 1 aprilie 2001 la zi. A respins cererea privind acordarea de daune materiale și morale în sumă de 120 milioane lei, ca nefondată. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut din proba cu acte administrate în cauză, calitatea de refugiat a reclamantei pe perioada reținută și lipsa de culpă a pârâtei, respectiv situația reclamată a fost avută în vedere de legiutor ca urmare a modificărilor și completărilor dispozițiilor Legii nr.189/2000.

Considerând hotărârea netemeinică și nelegală, pârâta a declarat recurs susținând că în cauză nu s-a făcut dovada cu acte a persecuției politice, astfel că, s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și în fond respingerea acțiunii. Recursul va fi respins ca rămas fără obiect. Cu actul nou depus de reclamanta intimată, hotărârea nr.198 din 2 aprilie 2002 se face dovada că acesteia i s-au recunoscut drepturile cerute, așa cum s-a consființit prin hotărârea atacată. In consecință, se va respinge în baza art.312 Cod procedură civilă recursul ca rămas fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr.561 din 29 mai 2002 a Curții de Apel București – Secția contencios administrativ ca rămas fără obiect. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2003.