ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 860/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 860/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea formulată și
înregistrată la Curtea de Apel Cluj, reclamanta SC R.T. SRL a chemat în
judecată pe pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului
Financiar de Stat Cluj și Administrația Financiară a municipiului Cluj, pentru
ca instanța, prin sentința ce o va pronunța, să dispună anularea dispoziției
nr. 57/2000, precum și a procesului-verbal de control nr. 9607/2000, cu
consecința exonerării sale de plata sumei de 107.216.273 lei, reprezentând
T.V.A. aferent operațiunilor de intermediere în activitatea de transport
internațional de mărfuri.
Prin acțiune s-a solicitat, de
asemenea, restituirea sumei de 55.838.633 lei, reprezentând taxe de timbru
aferente soluționării obiecțiunilor și contestațiilor formulate și a sumei de
208.315.953 lei, reprezentând T.V.A.
În motivarea acțiunii, reclamanta a
arătat că în mod greșit organul de control a stabilit că datorează T.V.A.
pentru perioada supusă controlului, 1994 – 1995, deoarece ea a desfășurat
activitate de transport și intermedieri de transporturi de mărfuri în
străinătate, efectuând o activitate de prestări de servicii legate direct de
exportul bunurilor, situație în care i se aplică cota 0 de T.V.A.
Curtea de Apel Cluj, prin sentința
civilă nr. 130/2001, a respins acțiunea, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință,
instanța de fond a reținut, în sensul că operaținile de intermediere în
transport, între transporturi și beneficiarul transportului, sunt legate de
exportul mărfurilor, nefiind aplicabile dispozițiile art. 17 lit. c) pct. a din
O.G. nr. 3/1992, deoarece au fost consumate și utilizate, ca prestări de
serviciu în interiorul țării.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, reclamanta, susținând că:
- pentru operațiunile de
intermediere transport internațional efectuate în perioada supusă controlului,
se aplică cota 0 T.V.A. conform art. 17 lit. c) din O.G. nr. 3/1992;
- pentru prestări de servicii
beneficiază de cota 0 T.V.A.;
- activitatea de intermediere a activităților de
transport internațional, este activitate de trasport internațional, legală de
exportul sau importul de mărfuri.
Analizând recursul formulat, prin
prisma motivată invocată și în raport cu dispozițiile art. 304-304
1
C. proc. civ., Curtea îl va respinge ca nefondat, pentru următoarele
considerente.
Potrivit dispozițiilor art. 17 lit.
c) din O.G. nr. 3/1992, cota 0 T.V.A. se aplică pentru:
a. „exportul de bunuri și prestările de servicii
legate direct de exportul bunurilor, efectuate de agenții economi cu sediul în
România;
b. prestările de servicii efectuate
de agenții economici cu sediul în România, contractate cu beneficiarii din
străinătate
”
.
În cauza dedusă judecății,
recurenta-reclamantă efectuează operațiuni de transport internațional, atât
pentru importul, cât și pentru exportul mărfurilor, în baza actelor încheiate
cu importatorii sau exportatorii de mărfuri. În privința transportului, acestea
se efectuează atât cu mijloace proprii, cât și prin intermediul altor societăți
de transport.
Or, de vreme ce aceste operațiuni de
intermediere sunt prestări de servicii utilizate în România, ele nu sunt
incluse în categoria operațiunilor pentru care se aplică cota 0 T.V.A.
Sub acest aspect, Curtea urmează a reține că
potrivit dispozițiilor cuprinse în H.G. nr. 1178/1996 și ale O.G. nr. 34/1997,
cota 0 T.V.A. se aplică operațiunilor de intermediere export sau transport
aferent exportului, și nu activităților de intermediere transporturi,
activități desfășurate de recurentă.
Cât privește impozabilitatea activităților desfășurate de
recurentă, respectiv intermediere de transporturi, art. 4 cap. IV din H.G. nr.
1178/1996, cu privire la aprobarea Normelor pentru aplicarea O.G. nr. 3/1992,
prevede în mod expres că „prestările de servicii sunt impozabile, atunci când
sunt utilizate în România, indiferent de unde este situat sediul sau domiciliul
prestatorului de servicii”. Același act normativ prevede și excepțiile de
impozitare, fără ca printre acestea să se afle și activitățile de intermedierre
în transporturi.
Așa fiind, în mod corect s-a admis
că recurentei nu i se poate aplica cota 0 T.V.A. pentru activitățile de
intermediere în transport, între transportator și beneficiarul transportului,
aceste activității nefiind legate direct de exportul mărfurilor.
În consecință, în raport cu cele mai
sus reținute și față de dispozițiile art. 312 C. proc. civ., recursul va fi
respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC
R.T. SRL, împotriva sentinței civile nr. 130 din 12 aprilie 2001, a Curții de
Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 4 martie 2003.