ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1282/2003

S-au

luat în examinare recursurile declarate de Administrația Finanțelor

Publice a municipiului  Dej și Direcția Generală a

Finanțelor Publice Cluj împotriva sentinței civile nr.35 din 24

ianuarie 2002 a  Curții de Apel Cluj –Secția comercială și

de contencios administrativ.

La

apelul nominal  s-au prezentat: recurentele pârâte Administrația Finanțelor

Publice a municipiului  Dej și Direcția Generală a

Finanțelor Publice Cluj, ambele reprezentate de  consilierul juridic B.E.

și intimata reclamantă Societatea comercială „C.R.T.” SRL  prin

avocatul B.A.

Procedura

completă.

Consilierul

juridic B.E. a solicitat admiterea recursurilor, casarea sentinței atacate

și în fond respingerea acțiunii formulate de  S.C. „C.R.T.” SRL.

Avocatul

B.A. a pus concluzii de respingere a  ambelor recursuri. Cu cheltuieli de

judecată.

Reprezentantul

Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a solicitat

respingerea recursului ca nefondat.

C

U R T E A

Asupra

recursurilor de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

S.C.

„C.R.T.” SRL. în contradictoriu cu Administrația financiară Dej

și Direcția generală a finanțelor publice Cluj, a solicitat

anularea deciziei nr.1 din 6 februarie 2001 emisă de cea de a doua

pârâtă și a hotărârii nr.12 din 6 noiembrie 2000 a

Administrației financiare Dej și a  procesului verbal nr.15946 din 30

octombrie 2000 și exonerarea de la plata sumei de 181.315.807 lei.

Reclamanta

a susținut că pentru o parte din operațiunile de transport

internațional aferente importurilor de mărfuri, organele de control

au considerat în mod abuziv că nu beneficiază de cota 0 la TVA,

solicitând alte documente decât cele prevăzute în actele normative în

vigoare pentru justificarea cotei 0.

Judecâtoria

Dej, prin sentința nr.763 din 12 aprilie 2001, a declinat competența

de soluționare  în favoarea Curții de Apel Cluj care prin sentința

nr.35 din 24 ianuarie 2002, a admis acțiunea în parte, a anulat actele

contestate în parte și a exonerat pe reclamantă de plata sumei de

65.443.060 lei TVA și 115.618.043 lei majorări de întârziere și

a menținut obligația de plată pentru suma de 254.704 lei

majorări de întârziere la TVA. A obligat  pârâții la plata sumei de

17.618.092 lei cheltuieli de judecată.

Pentru

a hotărî astfel instanței a avut în vedere concluziile expertizei

efectuate în cauză.

Considerând

hotărârea netemeinică și nelegală, pârâtele au declarat

recurs și au solicitat admiterea lor, casarea sentinței și în

fond respingerea acțiunii, actele contestate fiind legale.

S-a

susținut că, organul de control în mod corect a constatat că, în

unele cazuri, pentru operațiunile de transport internațional de

mărfuri aferente importurilor, contractate cu agenți economici cu

sediul în străinătate, nu s-au prezentat declarații vamale de

import, iar în declarațiile vamale de import prezentate s-a constatat că

nu este inclusă în contravaloarea transportului.

Se

arată că  facturile de transport ale reclamantei nu sunt

ștampilate de autoritățile vamale, de aici rezultă că

valoarea transportului nu a fost inclusă în valoarea în vamă a

mărfurilor importate, astfel nu se aplică cota 0 TVA.

Recursurile

sunt nefondate.

Prin

procesul verbal de rambursare TVA nr.15946 din 30 octombrie 2000 pentru

perioada supusă controlului iulie 1998 – noiembrie 1999 s-au stabilit în

sarcina reclamantei cu titlu de datorii la bugetul de stat, suma de 65.443.060

lei TVA și 115.872.747 lei majorări de întârziere.

În

calea administrativă de contestare soluțiile au fost de respingere

(obiecțiunile prin hotărârea nr.12 din 6 noiembrie 2000 a

Administrației financiare Dej, iar contestația prin decizia nr.1 din

6 februarie 2001 a Direcției generale a finanțelor publice și

controlului financiar Cluj).

În

cauză, s-a efectuat o expertiză, la care părțile nu au

formulat obiecțiuni.

Din

concluziile acesteia, rezultă că pentru perioada supusă

controlului (iulie 1998 – noiembrie 1999), din activitatea

desfășurată reclamanta a realizat pe anul 1998 venituri brute

în  sumă de 147.231.500 lei, TVA colectată fiind de 26.549.942 lei

deductibilă 56.081.432 lei.

În

anul 1999 veniturile brute realizate  au fost de 396.609.760 lei, TVA colectată

fiind de 71.519.794 lei și deductibilă 287.770.266 lei.

A

rezultat  în total venituri de 543.841.260 lei, precum și suma de

245.781.962 lei TVA de recuperat, iar datorii la buget  majorări de

întârziere la TVA pe anul 1998, în sumă de 254.704 lei.

Ordonanța

Guvernului nr.3471997, la lit.c pct.e prevede că beneficiază de cota

zero de TVA „transportul și prestările de servicii accesorii

transportului, aferente mărfurilor din import, efectuate pe parcurs

externe și pe parcurs intern până la punctul de vămuire și

de întocmire a declarației vamale”.

Conform

prevederilor art.17 lit.c pct.i din Ordonanța Guvernului nr.3/1992

republicată și pct.9.18 lit.b din Hotărârea Guvernului

nr.512/1998, sunt supuse cotei zero de TVA „serviciile prestate de agenții

economici cu sediul în România, contractele cu  beneficiari cu sediul sau

domiciliul în străinătate și a căror contravaloare a fost

inclusă în valoarea în vamă, aferente bunurilor din import”.

Potrivit

prevederilor pct.3.3, cap.III din Normele pentru aplicarea Ordonanței

Guvernului nr.3/1992 privind TVA aprobate prin Hotărârea Guvernului

nr.512/1998 „pentru activitatea de transport de persoane și de

mărfuri, locul  impozitării este locul unde se efectuează

transportul în funcție de punctul de plecare și de cel de sosire”.

Conform

dispozițiilor art.17 lit.c, pct.a din Hotărârea Guvernului

nr.512/1998, cota zero de TVA se acordă pentru „exportul de  bunuri

și prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor,

efectuate de agenții economici cu sediul în România”, iar potrivit

criteriilor stabilite la art. mai sus menționat, lit.c, pct.9.13 pentru

transportul mărfurilor exportate la destinație în

străinătate se aplică cota zero de TVA pe baza următoarelor

documente:

a)documentul

de transport internațional în original  având  confirmarea  destinatarului

privind recepția mărfii;

b)polița

de asigurare și/sau de reasigurare.

Potrivit

prevederilor art.17 lit.c, pct.9.18, ultimul alineat din Hotărârea

Guvernului nr.512/1998 „justificarea cotei zero pentru serviciile

prevăzute la lit.a-c de mai sus se face cu: contractele încheiate cu

partenerii externi, sau, după caz, comanda acestora,  factura

externă, dovada încasării facturilor externe sau după caz a

introducerii în bancă a declarației de încasare valutară”.

Din

analiza documentelor societății reclamante, raportate la

dispozițiile mai sus arătate, instanța în mod corect a

reținut că societatea reclamantă beneficiază de cota 0 la

TVA pentru transporturi internaționale de mărfuri pe care le-a

efectuat în perioada iulie 1998 – noiembrie 1999.

Astfel,

pentru veniturile realizate din transportul mărfurilor exportate la

destinație în străinătate există documente justificative

conform Hotărârii Guvernului nr.512/1998 pct.9.13 lit.a și b și

societatea a beneficiat de cota 0.

Pentru

veniturile realizate din transportul aferent bunurilor din import societatea

reclamantă justifică cota 0 cu CMR –uri, contracte sau comenzi,

polițe de asigurare și facturi emise, documentele prezentate,

încadrându-se în normele legale.

Pentru

veniturile din transportul aferent mărfurilor din import efectuate pe

parcurs extern și pe parcurs intern până la punctul de vămuire

și de întocmire a declarației vamale, expertul a stabilit că au

existat situații în care reclamanta nu a prezentat spre identificare

scrisoarea de transport internațional, ori aceasta nu avea ștampila

și semnătura reprezentantului vamal, ori din conținutul ei

rezultă că transportul s-a efectuat de către o altă

societate. În consecință, pentru veniturile astfel realizate s-a

calculat TVA, prin aplicarea cotei de 22%.

Pentru

veniturile realizate din transportul aferent transporturilor prezentate de

agenții, contractate cu beneficiarii cu sediul sau  domiciliul în

străinătate, cota 0 de TVA a fost justificată cu contractele

încheiate cu partenerii externi sau cu comenzile acestora, factura

externă, dovada încasării acesteia fiind făcută conform

Hotărârii Guvernului nr.512/1998 pct.9.18.

În

perioada supusă controlului, societatea reclamantă a emis facturi

pentru care nu a justificat  cota 0 de TVA în valoare de 543.841.260 lei.

Expertiza

a arătat că, aplicând asupra acestor venituri cota de 22% TVA și

ținând seama de TVA-ul deductibil a  rezultat că reclamanta nu

datorează bugetului de stat decât suma de 254.704 lei majorări de

întârziere la TVA.

La

expertiză nu s-au formulat obiecțiuni, astfel că, soluția

instanței fiind temeinică și legală, recurentele se privesc

nefondate și în baza art.312 Cod procedură civilă, urmează

a fi respinse.

Potrivit

art.274 Cod procedură civilă, recurentele vor fi obligate la 15

milioane lei cheltuieli de judecată către societatea reclamantă,

reprezentând onorariu de avocat, dovedit cu actul existent la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursurile declarate de Administrația Finanțelor Publice a

municipiului  Dej și Direcția Generală a Finanțelor Publice

Cluj împotriva sentinței civile nr.35 din 24 ianuarie 2002 a  Curții

de Apel Cluj –Secția comercială și de contencios administrativ,

ca nefondate.

Obligă

recurentele la 15.000.000 lei cheltuieli de judecată.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 28 martie 2003.