ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 20/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la nr. 1025/2000, cu precizările ulterioare, reclamanții T.D. și T.M. au chemat în judecată C.A. Brașov, pentru a se dispune rezoluțiunea contractului intitulat „Protocol”, încheiat între părți la data de 28 mai 1997 și obligarea la restituirea sumei de 26.357.220 lei, actualizată cu indicele de inflație. În motivarea acțiunii se arată că, prin Protocolul precizat, s-a convenit cu pârâta, în schimbul plății sumei de 26.357.220 lei, să realizeze lucrările necesare de reabilitare a stației de epurare, situată în Poiana Brașov, lucrare neexecutată.

Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 1268/ C din 31 octombrie 2000, a admis acțiunea, dispunând rezoluțiunea contractului intitulat „Protocol”, încheiat de părți la 28 mai 1997, cu obligarea pârâtei la restituirea către reclamanți a sumei de 26.357.220 lei și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 6.365.500 lei. S-a reținut, în pronunțarea acestei hotărâri, că reclamanții și-au îndeplinit obligația asumată, respectiv, achitarea în avans a lucrărilor de reabilitare a stației de epurare. Că, pârâta, deși somată, nu a executat lucrările, astfel că, în temeiul art. 1020 și 1021 C. civ., cererea de reziliere a contractului este întemeiată, pârâta urmând să restituie suma încasată, reactualizată cu indicele de inflație, și anume 93.838.770 lei.

Împotriva acestei hotărâri, pârâta a declarat apel invocând excepția de prescripție și solicitând respingerea cererii ca nefondată, întrucât executarea lucrărilor se va realiza în viitor, în prezent, lipsind fondurile necesare. S-a mai reținut că lucrarea, neavând stabilit termen de execuție, nu este în întârziere. Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 113 din 29 martie 2001, a admis apelul pârâtei și a schimbat în tot sentința, în sensul respingerii acțiunii, cu obligarea intimaților la plata sumei de 3.217.663 lei, cheltuieli de judecată. S-a reținut, în pronunțarea acestei decizii că, întrucât prin contract, părțile nu au prevăzut un termen de execuție al lucrărilor, nu se poate reține că pârâta este în întârziere cu executarea lucrărilor, mai ales că i-au lipsit fondurile necesare.

Împotriva acestei decizii, reclamanții au declarat recurs, susținând că, deși a fost somată la 5 iunie 2000, să execute lucrările, pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile asumate, astfel că greșit s-a reținut că aceasta nu este în întârziere. Recursul este întemeiat. Este necontestat faptul că, în executarea obligațiilor asumate prin Protocolul din 28 mai 1997, reclamanții au achitat pârâtei, la 30 mai 1997, suma de 26.357.220 lei în vederea executării de către aceasta a lucrărilor de reabilitare a stației de epurare din Poiana Brașov.

În Protocolul menționat nu s-a stabilit un termen de executare, dar, față de natura lucrărilor, execuția trebuia să înceapă îndată după efectuarea plății, dar lucrările nu s-au efectuat nici după somația trimisă de reclamanți prin notificarea din 5 iunie 2000. Întrucât reclamanții au îndeplinit obligația asumată, de avansare a prețului lucrărilor, dar pârâta nu le-a executat, sunt îndeplinite condițiile pentru rezoluțiunea contractului, conform art. 1020 și 1021 C. civ. Deținerea de către pârâtă a sumei de 26.357.220 lei nu-și are temei, urmând să fie obligată la restituire. Este criticabilă hotărârea instanței de apel, în sensul reținerii lipsei de culpă a pârâtei în executarea lucrărilor, determinată de lipsa fondurilor necesare și nestabilirea unui termen de execuție.

Pârâta, încasând prețul lucrărilor în avans, trebuia, de îndată, să înceapă reabilitarea rețelei de apă. Ca urmare, recursul urmează să fie admis, iar decizia atacată să fie modificată în sensul respingerii apelului, fiind menținută, ca temeinică și legală, sentința Tribunalului Brașov nr. 1268 din 31 octombrie 2000. În temeiul art. 274 C. proc. civ., urmează ca intimata să fie obligată la cheltuieli de judecată în sumă de 3.143.000 lei către reclamanții recurenți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite recursul declarat de reclamanții T.D. și T.M. împotriva deciziei nr. 113/AP din 29 martie 2001, a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, pe care o modifică. Respinge apelul declarat de pârâta C.A. Brașov, împotriva sentinței nr. 1268 din 31 octombrie 2000 a Tribunalului Brașov. Obligă intimata la plata cheltuielilor de judecată de 3.143.000 lei. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 14 ianuarie 2003.