ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 287/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 287/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a
luat în examinare recursul declarat de Compania Naționlă de Transport a
Energiei Electrice „Termoelectrica” împotriva sentinței civile nr.224 din 28
februarie 2000 a Curții de Apel București – Secția de contencios administrativ.
La
apelul nominal s-au prezentat intimatul-pârât Ministerul Finanțelor Publice
reprezentat de consilierul juridic A.L., lipsind reclamanta-recurentă Compania
Națională de Transport a Energiei Electrice „Termoelectrica” și D.G.F.P. a
municipiului București.
Procedura
completă.
Consilierul
juridic A.L. a invederat faptul că recursul a rămas fără obiect, sumele datorate
fiind efectiv încasate.
Reprezentanta
Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a pus concluzii de
respingere a recursului ca rămas fără obiect.
C
U R T E A
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București – Secția contencios
administrativ sub nr.1513/ 22.11.1999 reclamanta Compania Națională de
Electricitate SA a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice solicitând
anularea deciziei nr.2547/ 9.11.1999 emisă de Ministerul Finanțelor Publice,
precum și a tuturor măsurilor dispuse prin procesul-verbal de control nr.141731
din 21 octombrie 1998 încheiat de Direcția Generală a controlului din cadrul
Ministerului Finanțelor Publice și exonerarea sa de plata majorărilor de
întârziere în sumă de 3.430.769.583 lei.
În
motivarea acțiunii reclamanta a arătat că prin procesul verbal nr.141731 din 21
octombrie 1998 s-a dispus obligarea acesteia la plata sumei de 432.769.583 lei.
Împotriva
măsurii obligării sale la plată a formulat căile administrative prevăzute de
Legea nr.105/1997 obiecțiune (contestație și plângere) respinse ca neîntemeiate
de organele Ministerului Finanțelor Publice.
Reclamanta
a arătat că, atât măsura dispusă de organul de control cât și actele emise în
cadrul procedurii administrative prealabile, sunt neîntemeiate și nelegale.
Curtea
de Apel București, Secția de contencios administrativ, prin sentința civilă
nr.224 din 28 februarie 2000, a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei,
și a respins excepția de tardivitate a emiterii Deciziei nr.2574/ 9.11.1999
emisă de Ministerul Finanțelor Publice, invocată de reclamantă, în raport cu
prevederile art.4 alin.2 din Legea nr.105/1997 reținând că prin norma specială
nu sunt prevăzute sancțiuni pentru nerespectarea termenelor prevăzute de
art.2-4 din Legea nr.105/1997, acestea având caracterul unui termen de
recomandare.
Pe
fondul cauzei, Curtea a respins acțiunea, reținând, în esență, că reclamanta nu
a respectat prevederile H.G. nr.689/1997, neluând în timp util măsurile de a se
încadra în limitele Hotărârii Guvernului nr.689/1997, răspunzând deci pentru
nerestituirea la bugetul de stat a sumei utilizate în afara H.G. nr.689/1997 și
nerespectarea prevederilor referitoare la perioada de rambursare și cuantumul
tranșelor scadente.
Împotriva
acestei hotărâri a declarat recurs Compania Națională de Electricitate –
Termoelectrica SA, criticând-o pentru netemeinicie.
Mai
înainte de a se examina motivele de recurs formulate în scris, se constată că
la data de 1.11.2002, sub nr.13385 (fila 42 dosar rec.) recurenta a făcut
cunoscut faptul că a achitat suma de 3.438.769 lei reprezentând majorări de
întârziere stabilite prin procesul-verbal înregistrat la sediul său sub
nr.14596/ 21.10.1998 și a depus extrasul de cont și ordinul de plată nr.77/
26.09.2000 (fila nr.43 dosar rec.), făcând dovada achitării sumei, fapt
confirmat și de reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice la termenul din
16.01.2003.
În
atare situație, recursul declarat a rămas fără obiect și se va respinge pentru
acest motiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
recursul declarat de Compania Naționlă de Transport a Energiei Electrice
„Termoelectrica” împotriva sentinței civile nr.224 din 28 februarie 2000 a
Curții de Apel București – Secția de contencios administrativ, ca rămas fără
obiect.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 28 ianuarie 2003.