ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1575/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin procesul-verbal de control

încheiat la 19 martie 1999, controlorii financiari ai Direcției de Control

Financiar a județului Maramureș din cadrul Secției de Control Ulterior a Curții

de Conturi a României, s-a reținut că Direcția de Telecomunicații Baia Mare a

cumpărat în septembrie 1997, prin licitație, un număr de 175 biciclete de la SC

B. SRL Baia Mare, cu prețul de 168.105.000 lei, cu mult peste 104.422.100 lei,

preț pe care l-ar fi plătit dacă ar fi achiziționat bicicletele de la Uzina T.

Zărnești.

Pentru diferența rezultată de

60.182.100 lei, s-a emis decizie de imputare în sarcina membrilor Comisiei de

Licitație.

Soluționând contestația formulată

împotriva acestei decizii, Colegiul jurisdicțional Maramureș, prin sentința nr.

4 din 27 aprilie 2000, a anulat imputația, hotărâre menținută și de secția

jurisdicțională a Curții de Conturi, prin decizia nr. 450 din 26 octombrie

2000.

Ulterior, în temeiul Decretului nr.

63/1981, privind modul de recuperare a pagubelor produse avutului obștesc,

Direcția de Telecomunicații Baia Mare, prin directorul coordonator, a emis

decizia nr. 214 din 31 ianuarie 2001, prin care a imputat fostului director

coordonator, T.A., suma de 202.175.765 lei, reprezentând: diferența de preț

rezultată din achiziționarea bicicletelor, plus dobânda aferentă.

Prin sentința nr. 4 din 29 ianuarie

2002, Colegiul jurisdicțional Maramureș a admis contestația formulată de T.A.

și a anulat în totalitate decizia de imputare, obligând în același timp,

intimata Direcția de Telecomunicații Maramureș. la 3.000.000 lei cheltuieli de

judecată.

Secția jurisdicțională a Curții de

Conturi. prin decizia nr. 192 din 9 mai 2002, a respins recursul jurisdicțional

declarat de S.N.Tc. R. SA, împotriva acestei sentințe.

Ambele instanțe au reținut că în

conformitate cu dispozițiile art. 107 C. muncii, decizia de imputare trebuia

emisă de organul ierarhic superior, respectiv de directorul general al S.N.Tc.

R. SA, iar pe fondul cauzei că achiziționarea bicicletelor s-a făcut cu

respectarea normelor legale privind organizarea și desfășurarea licitațiilor.

Prin recursul declarat de S.N.Tc. R.

SA, împotriva deciziei nr. 192/2002 a secției jurisdicționale a Curții de

Conturi, s-a susținut că atât controlul, cât și decizia de imputare s-au

efectuat și respectiv, emis, după ce T.A. nu a mai fost director coordonator la

Direcția de Telecomunicații Maramureș și că actualul director coordonator are

competența de a emite decizia în legătură cu angajarea, promovarea,

sancționarea sau desfacerea contractului individual de muncă a persoanelor cu

funcții de conducere, cu atât mai mult. de a emite decizia pentru recuperarea

prejudiciului cauzat unității de foștii angajați.

Pe fondul litigiului, recurenta a

criticat soluțiile pronunțate de organele cu atribuții jurisdicționale de

Curtea de Conturi, susținând că fostul director T.A. a cunoscut de faptul că

firma T. fabrică și comercializează biciclete, fiind de notorietate că acesta

este unicul producător autohton de stat. de biciclete și ca atare, este

răspunzător de prejudiciul produs.

Recursul nu este fondat.

La emiterea deciziei de imputare în

sarcina contestatorului s-a avut în vedere, după cum rezultă din chiar

cuprinsul acesteia, funcția de director coordonator pe care o îndeplinea la

momentul achiziției celor 175 de biciclete.

Astfel fiind, în mod corect s-a

apreciat că în conformitate cu dispozițiile art. 107 C. muncii. numai organul

ierarhic superior ar fi avut competența de a emite decizia de imputare și

nicidecum directorul coordonator actual.

Susținerea recurentei potrivit

căreia acestuia din urmă îi revin ca atribuții, angajarea, promovarea,

sancționarea sau desfacerea contractelor de muncă individuale și ca atare. cu

atât mai mult. dreptul de a emite decizia de imputare pentru recuperarea

prejudiciului cauzat unității de foști angajați, este nefondată, toate aceste

atribuții enunțate putând fi exercitate numai în raport cu personalul

subordonat și nicidecum în raport cu persoanele egale în funcție, numirea

acestora fiind făcută de organul ierarhic superior, în speță de directorul

general al R.A. R. SA.

Referitor la fondul pricinii. legal

și temeinic s-a reținut că licitația organizată pentru achiziționarea celor 175

de biciclete. s-a desfășurat cu respectarea normelor legale în vigoare. din

cele 3 oferte fiind preferată cea mai ieftină.

De altfel, contravaloarea

bicicletelor s-a achitat din fondurile de exploatare, în evidențele contabile

fiind înscrise ca obiecte de inventar.

În raport cu toate aceste

considerente, urmează a se aprecia ca nefondat recursul declarat de S.N.Tc. R.

SA, împotriva deciziei nr. 192/2002 a secției jurisdicționale a Curții de

Conturi.

Văzând dispozițiile art. 274 C.

proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

S.N.Tc. R. SA – Direcția de Telecomunicații Maramureș, împotriva deciziei nr.

192 din 9 mai 2002 a Curții de Conturi, secția jurisdicțională, ca nefondat.

Obligă recurenta la 3.000.000 lei

cheltuieli de judecată, către intimatul T.A.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 16 aprilie 2003.