ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 518/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantele B.M.și E.A., în calitate de succesoare a lui B.N.– decedat, împotriva încheierii din 23.04.2002 a Curții de Apel Constanța – Secția civilă, în dosarul nr.274/C/2002. La apelul nominal s-a prezentat Av. S.N., care a asistat recurenta-reclamantă B.M., prezentă și a reprezentat-o pe E.A., consilier juridic A.L., pentru intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, consilier juridic M.I., pentru Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, lipsind intimații-pârâți Consiliul local Eforie și S.C. “ N.O.”S.A. Procedura completă. Curtea, din oficiu, pune în discuția părților admisibilitatea recursului în raport de dispozițiile art.286 C.proc.civ..

Av. S.N. a susținut că recursul este admisibil și a solicitat admiterea acestuia pentru motivele dezvoltate în scris. Consilier juridic A.L. și M.I., având pe rând cuvântul, au solicitat respingerea recursului ca inadmisibil. Reprezentanta Ministerului Public a pus concluzii de respingere a recursului ca inadmisibil. C U R T E A Asupra recursului de față: Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată: Prin sentința civilă nr.787/7.XII.2001 Tribunalul Constanța, secția civilă, rejudecînd pricina după mai multe casări a admis acțiunea precizată formulată de reclamanții B.N.și B.M.în contradictoriu cu R.A. A.P.P.S. și Consiliul local Eforie pentru revendicarea terenului în suprafață de 296 m.p.

situat în Eforie Nord, Bd.Ovidiu și au fost obligați pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie suprafața de 288,80 mp. teren în Eforie Nord, Bd. Ovidiu, cu vecinătățile precizate în dispozitiv. S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de D.G.F.P. Constanța. Împotriva acestei sentințe au declarat apel S.C. “ N.O.”S.A., succesor de drept al R.A. A.P.P.S. – D.R.P. Neptun și Consiliul local Eforie. Curtea de Apel Constanța, secția civilă, prin Încheierea din 23 aprilie 2002 a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale a apelantei S.C. “ N.O.”S.A. și a stabilit termen pentru judecarea pe fond a cererilror de apel la 21.V.2002.

În contra acestei încheieri au declarat recurs reclamanții B.N.și B.M.invocând motivul de casare prevăzut de art.304 pct.10 C.proc.civ.. S-a susținut în esență că S.C. “ N.O.”S.A. nu avea calitate procesuală în cauză întrucât nu a figurat ca parte în proces inițial și nici în ciclurile procesuale anterioare, iar invocarea H.G. nr.1033/18.X.2001 prin care s-a transmis cu plata din domeniul public al statului și administrarea R.A. A.P.P.S. – S.R.P. Neptun în patrimoniul S.C. “ N.O.”S.A. a unor imobile nu-i conferea o atare calitate. Recursul este inadmisibil. Potrivit codului de procedură civilă, toate încheierile care preced hotărârea și au ca scop să pregătească soluționarea pricinii sunt încheieri premergătoare (art.147 și 268 C.proc.civ.).

Unele dintre acestea pot conține dispoziții pur premergătoare (încheierii preparatorii) care nu leagă instanța (art.268 alin.2 C.proc.civ.) sau dimpotrivă pot conține soluții parțiale ale unor aspecte ale litigiului care leagă instanța (încheieri interlocutorii), în sensul că ea nu mai poate reveni asupra celor hotărâte (art.268 alin.3 C.proc.civ.) cum este cazul în speță. Consecința practică a unei astfel de reglementări constă, printre altele, în aceea că încheierile premergătoare indiferent de felul lor (încheieri preparatorii sau încheieri interlocutorii) nu pot fi atacate cu recurs decât odată cu fondul. Cu alte cuvinte, recursul declarat împotriva hotărârii se socotește că a fost făcut și împotriva încheierilor premergătoare (art.299 C.proc.civ.).

Din cele expuse rezultă că în sistemul codului de procedură civilă, încheierile premergătoare fac corp comun cu hotărârea finală și prin urmare vor fi supuse recursului numai odată cu aceasta. Or, în speță B.N.și B.M.au declarat recurs împotriva încheierii din 23 aprilie 2002 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, care însă așa cum deja s-a relevat, constituie o încheiere premergătoare și prin urmare nu puteau fi atacate separat cu recurs. Din această perspectivă, recursul declarat în cauză apare ca inadmisibil și urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamanții B.M.și E.A., în calitate de succesoare a reclamantului B.N.împotriva încheierii din 23 aprilie 2002 pronunțată de Curtea de Apel Constanța – Secția civilă în dosarul nr.274/C/2002. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 februarie 2003.