ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 627/2003

S-a

luat în examinare recursul declarat de reclamantul A.G.I.împotriva deciziei

civile nr.169 C din 7 mai 2001 a Curții de Apel Constanța – Secția civilă.

La

apelul nominal s-au prezentat: recurentul-reclamant A.G.I.personal și asistat

de avocat A.P.și intimații-pârâți Statul Român prin Ministerul Finanțelor

Publice reprezentat de consilier juridic V.C.S.și S.C. “C.S.”2000 S.A. Eforie

Sud reprezentată de avocat A.P., lipsind intimații-pârâți Consiliul Local

Eforie Sud, Orașul Eforie Sud prin Primar și S.C. “C.” S.A. Constanța.

Procedura

completă.

Curtea,

din oficiu, pune în  discuția părților motivul de casare de ordine publică

prevăzut de dispozițiile art.304 pct.7 C.proc.civ.coroborat cu dispozițiile

art.261 pct.5 C.proc.civ..

Avocat

A.P.solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea

cauzei pentru rejudecarea apelului. Depune note scrise.

Consilier

juridic V.C.S.pune concluzii în același sens.

Avocat A.P. depune un set de acte pe care le comunică în copie

și celorlalte părți (Protocol de predare-primire nr.2930/2000 încheiat între

S.C. “C.S.”S.A. Eforie Sud și S.C. “C.S.”2000 S.A. Eforie Sud și anexele la

acesta) și precizează că partea pe care o reprezintă nu deține terenul în

litigiu în calitate de proprietar. Arată că, raportat la motivul de ordine

publică  pus în discuție din oficiu, de insntanță, se impune admiterea recursului,

casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului.

Reprezentanta

Ministerului Public pune concluzii de admitere a recursului, de casare a

deciziei atacate și de trimitere a cauzei în vederea rejudecării apelului.

C U R T E A

Asupra

recursului de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea civilă introdusă la Judecătoria Constanța la 22 martie 1999, A.G.I.în

calitate de moștenitor legal al defuncților A.G.și A.E., decedați la 6 mai 1979

și respectiv 23 mai 1976, a chemat în judecată civilă pentru revendicare

imobiliară întemeiată pe dispozițiile art.480 C.civ., Ministerul Finanțelor

Publice prin Administrația Finanțelor Publice Constanța, Consiliul Local Eforie

Sud, Primăria Eforie Sud prin Primar și S.C.“C.S.” Eforie Sud, pentru a fi

obligați să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul

intravilan de 600 mp. situat în orașul Eforie Sud  - parcela 768.

În

motivarea acțiunii sale reclamantul A.G.I.a susținut că terenul proprietatea

părinților săi decedați, dobândit prin actul de vânzare-cumpărare autentificat

sub nr.1177/32/1958 al fostului Notariat de Stat al Capitalei, transcris la

Grefa Tribunalului Popular Constanța la 26 februarie 1958 sub nr.19, este

deținut fără titlu legal în proprietatea statului și folosit în mod abuziv de

Societatea “C.S.”ca seră.

Prin

întâmpinarea înregistrată la 18 octombrie 1999 S.C.pârâtă a cetrut să se

constate că imobilul revendicat nu a fost determinat prin acțiune și a susținut

că în aceste condiții nu-și poate exprima poziția față de pretențiile

reclamantului.

La

rândul său Orașul Eforie Sud prin Primar, a îmnvederat instanței că în fondul

parcelar al orașului nu ar figura un lot de 600 m.p. cu nr.”768”.

Prin

sentința civilă nr.4315 din 4 aprilie 2000, Judecătoria Constanța și-a declinat

competența materială după criteriul valorii bunului revendicat în favoarea

Tribunalului Constanța.

Prin

expertiza judiciară efectuată la cererea părților terenul revendicat a fost

identificat ca fiind amplasat în incinta Camping C. din orașul Eforie Sud –

afectat de căsuțe din lemn și instalații solare într-o stare tehnică de

degradare, în administrarea S.C. “C.S.”S.A. Eforie Sud.

Urmare

a stabilirii amplasamentului S.C. “C.S.”S.A., a cerut respingerea acțiunii și

obligarea Consiliului Local la restabilirea dreptului de proprietate al

reclamantului prin atribuirrea altui teren echivalent, întrucât cel revendicat

aflat în administrarea sa ar fi ocupat de construcții legal executate

proprietatea sa.

Soluționând

cauza în primă instanță, prin sentința civilă nr.854 din 20 octombrie 2000 –

Tribunalul Constanța – Secția civilă a admis în parte acțiunea și a obligat pe

pârâții Consiliul Local Eforie Sud – Orașul Eforie Sud prin Primar și S.C.“C.”

S.A. (fost C.S.) să lase în deplină proprietate și posesie a reclamantului

terenul revendicat de 600 m.p. parcela nr.768 – situat în zona de parcelare a

orașului Eforie Sud.

A

fost respinsă acțiunea împotriva Ministerului Finanțelor Publice pentru lipsa

calității procesuale pasive.

Pentru

a hotărî astfel, instanța de fond a socotit îndeplinite dispozițiile

art.480-481 C.civ., a constatat că bunul trecut în proprietatea statului în

conformitate cu dispozițiile Decretului nr.111/1951  este  deținut  fără

titlu  valabil  de  pârâți  cât  și  faptul  că ocuparea terenului de

construcții  degradate și nefuncționabile de peste doi ani nu constituie un

impediment legal la restituire.

Împotriva

sentinței menționate au declarat apel Consiliul Local Eforie, Orașul Eforie

prin Primar și S.C.„C.S.” S.A. – Eforie Sud.

Prin

apelul comun declarat, cele două instituții au invocat nepronunțarea asupra

excepției de autorități de lucru judecat a sentinței civile nr.1569/1961 a

fostului Tribunal popular Constanța de trecere a bunului abandonat de autorii

reclamantului în proprietatea statului conform Decretului nr.111/1951.

S-a

susținut că excepția a fost ridicată oral de reprezentantul administrației

locale în fața primei instanțe care a omis să o pună în discuția părților și să

se pronunțe asupra sa.

Apelul

declarat de S.C. „C.S.” S.A. nu a fost motivat.

Potrivit

încheierii de dezbateri din 7 mai 2001, unicul termen acordat în cauză,

apărătorul intimatului reclamant, având în vedere înscrisurile noi prezentate

de S.C. “C.S.”S.A. – anume un protocol de preluare în administrare a imobilului

și un certificat de înmatriculare emis de Camera de Comerț și Industrie

Constanța, a ridicat excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului

Local Eforie și al Orașului Eforie prin Primar.

La

rândul lor cele două apelante pârâte, Consiliul și Orașul au ridicat excepția

inadmisibilității acțiunii în raport de dispozițiile art.6 alin.1 teza II  din

Legea nr.213/1998.

Prin

decizia civilă nr.169 C din 7 mai 2001, Curtea de Apel Constanța – Secția

Civilă, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului

Local Eforie și a Orașului Eforie prin Primar, a admis apelurile declarate de

acestea, a admis excepția inadmisibilității acțiunii și a schimbat integral

sentința primei instanțe respingând acțiunea.

Pentru

a hotărî astfel instanța de apel a socotit mai întâi ca în raport de

dispozițiile art.2,7 și 8 din Legea nr.213/1998 și a faptului că imobilul din

litigiu a intrat cu titlu în proprietatea statului, exercitând posesia,  folosința

și dispoziția asupra bunurilor din domeniu public,  cele două pârâte vizate au

legitimarea de a sta în proces, societății comerciale deținătoare revenindu-i

exclusiv dreptul de administrare.

În

justificarea admiterii celeilalte excepții, ridicate de Consiliul Local al

Orașului Eforie prin Primar, s-a statuat că în condițiile în care imobilul a

trecut cu titlu în proprietatea statului, potrivit art.6 alin.2 teza ultimă din

Legea nr.213/1998 acțiunea nu este admisibilă întrucât reclamantul ar fi avut la

dispoziție o procedură specială reglementată de art.34-39 din Legea nr.18/1991

așa cum a fost modificată prin Legea nr.169/1997 în conformitate cu care

„terenurile fără construcții neafectate de sistematizare din intravilanul

localităților vor fi restituite acestora la cerere, atribuirea făcându-se prin

decizia prefectului la propunerea primăriilor.

Împotriva

deciziei insntanței de apel a declarat recurs în temeiul art.304 pct.9

C.proc.civ.reclamantul A.G.I.

Recurentul

a susținut că soluția dată este vădit lipsită de temei legal, întrucât

dispozițiile art.6 alin.2 din Legea nr.213/1998 nu erau aplicabile acțiunii

care a fost introdusă anterior intrării acestora în vigoare, iar procedura

prevăzută de art.34-39 din Legea nr.18/1991 cu modificările ulterioare pentru

că are în vedere exclusiv terenurile fără construcții în vreme ce terenul

revendicat este afectat de construcțiile edificate de pârâți, aflate în

exploatarea pârâtei S.C. Eforie C.S.

Recursul

se dovedește fondat.

Potrivit

dispozițiilor art.6 (2) din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și

regimul juridic al acesteia (în vigoare la data introducerii acțiunii, bunurile

preluate de stat fără titlu valabil inclusiv cele obținute prin vicierea

consimțământului, pot fi revendicate de foștii proprietari sau de succesorii

acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparație.

În

cauză s-a dovedit incontestabil cu acte și expertize tehnice-judiciare că

terenul revendicat este afectat de construcții de interes public aflate în

exploatarea societății comerciale pârâte „C.S.” S.A.

Fiind

în discuție un teren construit, independent de cel care a edificat

construcțiile  sau în  proprietatea  aparentă  a  cărei  persoane  se află,

procedura de restituire prevăzută de art.34-39 din Legea nr.18/1991 cu

modificările ulterioare care se referă explicit la terenuri „fără construcții,

neafectate de sistematizare” nu este aplicabilă.

Așadar

excepția ce se pretinde în motivarea hotărârii atacate ce a fost astfel

ridicată de pârâți, a fost greșit admisă.

Din

examinarea hotărârii și a actelor dosarului rezultă de altfel că împotriva

obligației ce-i revenea în considerarea art.261 pct.5 C.proc.civ. instanța de

apel a omis să jutifice respingerea apărărilror scrise și orale în acest sens

ale intimatului reclamant.

Așa

fiind, recursul se va admite cu consecința casării deciziei atacate și a

trimiterii cauzeui spre rejudecarea apelurilor.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

reclamantul A.G. I.împotriva deciziei civile nr.169 C din 7 mai 2001 a Curții

de Apel Constanța – Secția civilă, pe care o casează și trimite cauza la

aceeași instanță pentru rejudecarea apelului.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 19 februarie 2003.