ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1996/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

T.M. în contradictoriu cu Ministerul

de Interne - Comisia de contestații pensii București, a solicitat anularea

deciziei nr. 51 din 10 iunie 2002 emisă de pârât și a adresei nr. 168152 din 18

februarie 2002, obligarea la emiterea deciziei de acordare a pensiei militare

de serviciu în favoarea sa, cu acordarea drepturilor de la 1 ianuarie 2002,

cuantumul pensiei urmând a fi stabilit în funcție de rata inflației până la

data rămânerii definitive și punerii în executare a hotărârii ce se va

pronunța.

Reclamantul a arătat că la data

solicitării pensiei militare de serviciu avea vârsta de 53 ani, 8 luni și 27

zile și vechime în serviciu militar de 33 ani, 6 luni și 16 zile care se

compune din 23 ani, 4 luni și una zi vechime efectivă în serviciul militar și

10 ani, 2 luni și 15 zile spor pentru perioada 28 iunie 1969 – 31 decembrie

1989, cât beneficiază de grupa I-a de muncă.

Prin adresa nr. 168152 din 18

februarie 2002, pârâtul i-a respins cererea, iar prin decizia nr. 51/10 iunie

2002, contestația i-a fost respinsă în mod inexplicabil.

Curtea de Apel Craiova, secția de

contencios administrativ, prin sentința nr. 292 din 7 octombrie 2002, a admis

acțiunea, a anulat actele contestate și a obligat pârâtul să emită decizie de

pensionare reclamantului – pensie militară de serviciu, începând cu 1 ianuarie

2002, reținând că în speță sunt aplicabile prevederile art. 16 lit. a) din

Legea nr. 164/2001.

Considerând hotărârea netemeinică și

nelegală, pârâtul a declarat recurs și a solicitat admiterea lui, casarea

sentinței și în fond respingerea acțiunii, actele contestate fiind legale.

Se susține că nu se poate modifica

pensia de invaliditate în pensie de serviciu, pentru că nu sunt îndeplinite

condițiile cumulative ale art. 12 din Legea nr. 164/2001: a) vârsta de 55 ani;

b) vechimea minimă în serviciu de 30 ani bărbații și 25 ani femeile din care

efectiv ca militar 15 ani bărbații și 10 ani femeile.

Recursul este nefondat.

La 1 ianuarie 1990, reclamantul a

fost trecut în rezervă și i s-a acordat pensie de invaliditate conform deciziei

nr. 106625/1990.

Reclamantul nu s-a mai prezentat la

revizuire, astfel că pârâtul a dispus suspendarea cu începere de la 1 iunie

1990, deci legal conform art. 35 alin. (2) din Legea nr. 164/2001 trebuia să-i

dispună încetarea acestor drepturi.

Prin decizia nr. 5589/27 septembrie

2001 a Curții de Apel Craiova, s-a reținut cu putere de lucru judecat că

activitatea desfășurată de reclamant ca ofițer activ în perioada 29 iulie 1969

– 30 decembrie 1989 se încadrează în grupa I-a de muncă, astfel că acesta beneficiază

de pensionarea cu anticipație încă de la împlinirea vârstei de 50 ani, așa cum

rezultă din prevederile art. 16 lit. a) din Legea nr. 164/2001.

În aceste condiții, cererea

reclamantului de pensionare cu reducerea limitei de vârstă, în mod nejustificat

a fost respinsă de pârât, iar soluția pronunțată de instanța de admitere a

acțiunii, de anulare a actelor contestate și de obligare a pârâtului la

emiterea deciziei de pensionare reclamantului – pensie de serviciu, începând cu

1 ianuarie 2002, este legală și temeinică.

Așa cum s-a arătat în speță nu se

pune problema aplicării art. 12 din Legea nr. 164/2001, ci a art. 16 din

aceeași lege.

În consecință, recursul se privește

nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ. urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul de Interne

împotriva sentinței civile nr. 292 din 7 octombrie 2002 a Curții de Apel

Craiova, secția de contencios administrativ.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 23 mai 2003.

Judecător,

Judecător,

Judecător,

Mg.Dumitru

N.Iorgovan

Fl.Robescu

MAGISTRAT ASISTENT,

A.Donciu

Red.

Fl.R.

Dact.

N.G.

6 ex.