ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4107/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 8 mai 2003, D.O. a

solicitat ca în contradictoriu cu Casa județeană de Pensii Satu Mare, să se

dispună anularea hotărârii nr. 1583 din 4 iulie 2002, prin care Comisia

constituită pentru aplicarea O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000,

i-a respins cererea de acordare a drepturilor prevăzute în aceste acte

normative.

De asemenea, a cerut obligarea

pârâtei să-i recunoască calitatea de persoană persecutată pentru motive etnice.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că urmare a aplicării Dictatului de la Viena, părinții săi au fost

nevoiți să se refugieze din județul Satu Mare, la Vatra Dornei și apoi, la

Drobeta Turnu Severin și Adjud. Că, deși a făcut dovada nașterii sale în orașul

Vatra Dornei, pârâta i-a respins cererea, pe baza unor precizări emise de Casa

Națională de Pensii care însă, adaugă la lege și trebuie înlăturate pentru

acest considerent.

Curtea de Apel București, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 241/CA din

2 iunie 2003, a admis acțiunea, astfel cum a fost formulată.

Instanța a reținut că prin Legea nr.

586/2002 s-au modificat dispozițiile art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999,

aprobată prin Legea nr. 189/2000 și s-a prevăzut că beneficiază de dispozițiile

acestui act normativ ,și refugiații.

Calitatea de refugiat este un statut

al persoanei, iar copiii născuți în refugiu dobândesc statutul juridic al

părinților, ei fiind din momentul nașterii, refugiați.

Împotriva sentinței a declarat

recurs pârâta Casa județeană de Pensii Satu Mare.

Recurenta a susținut că în mod

greșit prima instanță a admis acțiunea, deoarece nici O.G. nr. 105/1999, nici

actele normative modificatoare adoptate ulterior, Legile nr. 189/2000 și nr.

367/2001, nu fac referire la persoanele care s-au născut în timpul refugiului

părinților lor. Aceștia din urmă au fost asimilați strămutaților, prin Normele

pentru aplicarea ordonanței mai sus menționate.

Recursul este nefondat.

Cu actele de stare civilă, inclusiv

declarațiile autentice ale martorilor C.R. și P.T., s-a dovedit că reclamanta

D.O. s-a născut la data de 10 august 1942, la Vatra Dornei, județul Suceava, în

timpul refugiului părinților din județul Satu Mare, unde familia își avea

domiciliul.

Refugiul a fost determinat de

aplicarea Dictatului de la Viena. pe teritoriul Ardealului de Nord și a durat

din luna februarie 1942. până în luna martie 1945.

Curtea de Apel Oradea a reținut. în

mod corect. această stare de fapt, ca și concluzia că Legea nr. 189/2000, cu

modificările și completările ulterioare, nu-i exclude pe cei născuți în

refugiu, de la beneficiul instituit prin art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999,

de vreme ce, indiscutabil, ei au suportat alături de părinți, aceleași

privațiuni datorate strămutării în altă localitate, decât cea de domiciliu.

Pe de altă parte, Precizările nr.

1026/2002 ale Casei Naționale de Pensii, invocate de recurentă, prin care se

restrânge sfera persoanelor îndreptățite la recunoașterea calității de

beneficiar, adaugă nepermis la lege și ele nu pot să justifice soluția adoptată

prin hotărârea nr. 1583 din 4 iulie 2002, de respingere a cererii reclamantei.

Ținând seama de aceste considerente

și de inexistența în cauză a unor motive de casare, de ordine publică ce ar

putea fi reținute din oficiu, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ., urmează

a se respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

județeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinței nr. 241/CA/2003-P din 2 iunie

2003 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ,

ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 25 noiembrie 2003.