ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3194/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub nr.

1057/2003, reclamanta M.C., în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Cluj,

a solicitat anularea hotărârii nr. 5593 din 21 noiembrie 2002 emisă de pârâtă.

În motivarea acțiunii a arătat că

deși a fost refugiat în sensul prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobată prin

Legea nr. 189/2000, i s-a refuzat acordarea drepturilor conform actelor

normative citate.

Prin sentința civilă nr. 222/2003

s-a admis contestația împotriva hotărârii nr. 5593/2002 și a fost obligată

pârâta să emită o nouă decizie, prin care să-i recunoască statutul de refugiat

în condițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru perioada 17

ianuarie 1943 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile cuvenite, cu începere

de la data de 1 decembrie 2002.

Pentru a pronunța astfel, instanța a

avut în vedere:

Dispozițiile legale aplicabile

persoanelor strămutate nu prevăd în mod imperativ înlăturarea persoanelor

născute în refugiu de la acordarea drepturilor bănești.

Statul, având îndatorirea de

protecție și sprijin în mod legal cetățenilor săi, nu se poate accepta un regim

discriminatoriu pentru cei născuți în perioada refugiului părinților.

Împotriva sentinței a formulat

recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o astfel:

Legea nr. 189/2000, art. 1 și H.G.

nr. 127/2002, art. 1 și 2, prevăd în mod expres și limitativ categoriile de

persoane care beneficiază de drepturile acordate.

Reclamanta-intimată s-a născut la 17

ianuarie 1943 în Galați, din părinți care s-au refugiat în această localitate,

anterior nașterii intimatei și ca atare, aceasta din urmă nu și-a schimbat

domiciliul și nu a suferit persecuții etnice în statul român.

Prin acordarea drepturilor conform

O.G. nr. 105/1999, instanța de fond a adăugat la lege.

Analizându-se actele și lucrările

dosarului, constată următoarele:

Faptul că intimata s-a născut în

timpul refugiului părinților săi, nu o înlătură de la beneficiul actelor

normative citate, întrucât din momentul nașterii a dobândit statutul juridic al

părinților de „refugiat”, cu dreptul de ședere temporară și legală în statul

primitor, neputându-se accepta un regim discriminatoriu, așa cum a subliniat

instanța de fond.

Instanța nu a adăugat la lege prin

sentința pronunțată, deoarece categoria celor născuți în refugiu nu este

exclusă de la acordarea drepturilor conform Legii nr. 189/2000.

Față de considerentele expuse,

constatându-se recursul ca nefondat, se va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 222 din 18 martie 2003

a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 14 octombrie 2003.