Decizia nr. 3194/2003 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. 1057/2003, reclamanta M.C., în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Cluj, a solicitat anularea hotărârii nr. 5593 din 21 noiembrie 2002 emisă de pârâtă. În motivarea acțiunii a arătat că deși a fost refugiat în sensul prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, i s-a refuzat acordarea drepturilor conform actelor normative citate.

Prin sentința civilă nr. 222/2003 s-a admis contestația împotriva hotărârii nr. 5593/2002 și a fost obligată pârâta să emită o nouă decizie, prin care să-i recunoască statutul de refugiat în condițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru perioada 17 ianuarie 1943 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile cuvenite, cu începere de la data de 1 decembrie 2002. Pentru a pronunța astfel, instanța a avut în vedere: Dispozițiile legale aplicabile persoanelor strămutate nu prevăd în mod imperativ înlăturarea persoanelor născute în refugiu de la acordarea drepturilor bănești. Statul, având îndatorirea de protecție și sprijin în mod legal cetățenilor săi, nu se poate accepta un regim discriminatoriu pentru cei născuți în perioada refugiului părinților.

Împotriva sentinței a formulat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o astfel: Legea nr. 189/2000, art. 1 și H.G. nr. 127/2002, art. 1 și 2, prevăd în mod expres și limitativ categoriile de persoane care beneficiază de drepturile acordate. Reclamanta-intimată s-a născut la 17 ianuarie 1943 în Galați, din părinți care s-au refugiat în această localitate, anterior nașterii intimatei și ca atare, aceasta din urmă nu și-a schimbat domiciliul și nu a suferit persecuții etnice în statul român. Prin acordarea drepturilor conform O.G. nr. 105/1999, instanța de fond a adăugat la lege.

Analizându-se actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Faptul că intimata s-a născut în timpul refugiului părinților săi, nu o înlătură de la beneficiul actelor normative citate, întrucât din momentul nașterii a dobândit statutul juridic al părinților de „refugiat”, cu dreptul de ședere temporară și legală în statul primitor, neputându-se accepta un regim discriminatoriu, așa cum a subliniat instanța de fond. Instanța nu a adăugat la lege prin sentința pronunțată, deoarece categoria celor născuți în refugiu nu este exclusă de la acordarea drepturilor conform Legii nr. 189/2000. Față de considerentele expuse, constatându-se recursul ca nefondat, se va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 222 din 18 martie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 octombrie 2003.