ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.05.2003

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2450/2003

HOTĂRÂRE
06.05.2003
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2450/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin hotărârea arbitrală nr. 35 din

13 aprilie 2001, Comisia de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera Comerț,

Industrie și Agricultură Cluj a admis în parte acțiunea formulată de

reclamanta, SC C.I. SRL Cluj Napoca și a obligat pârâta, C.M.C. Năsăud la plata

sumei de 2.550 HFL, precum și la 10.616 HFL despăgubiri, pentru întârzierea în

executare și, respectiv, pentru executarea necorespunzătoare a produselor

contractate, în echivalent lei, la cursul de la data plății. Pârâta a fost

obligată și la cheltuieli de arbitrare în sumă de 3.614.931 lei.

Prin aceeași hotărâre a fost admisă

și cererea reconvențională formulată de pârâtă, în sensul obligării reclamantei

la plata sumei de 17.705.608 lei, preț neachitat.

În pronunțarea acestei hotărâri,

Tribunalul arbitral a reținut răspunderea pârâtei pentru nerespectarea

termenelor de executare a produselor Bixaco, apărările invocate – neacordarea

asistenței tehnice de către beneficiar, defectarea a șase mașini – fiind

înlăturate pe motiv că nu pot justifica nerespectarea contractului.

S-a mai reținut că, pentru

executarea necorespunzătoare a produselor Boek, pârâta datorează daunele

echivalente cu suma de 10.616 HFL, sumă achitată de reclamantă partenerului

extern.

Prin aceeași hotărâre s-a reținut ca

întemeiată cererea reconvențională, reclamanta-pârâtă refuzând, fără temei,

parte din prețul produselor.

Împotriva acestei hotărâri, pârâta, C.M.C.

Năsăud a formulat acțiune în anulare în temeiul art. 364 lit. f)

nepronunțarea tribunalului arbitral asupra cererii privind constatarea

nulității absolute a contractului de comision nr. 479/1998, fiind formulate și

critici pe fondul cauzei.

Curtea de Apel Cluj, prin decizia

civilă nr. 1228 din 5 decembrie 2001, a admis acțiunea în anulare, pe temeiul art.

364 lit. f) C. proc. civ., dispunând anularea hotărârii arbitrale nr. 35 din 13

aprilie 2001 și, în fond, a respins acțiunea reclamantei, a admis cererea

reconvențională formulată de pârâtă și a obligat reclamanta la 17.705.608 lei,

preț cu cheltuieli de judecată.

Instanța a respins capătul de cerere

privind constatarea nulității absolute a contractului, capăt de cerere asupra

căruia Tribunalul arbitral nu se pronunțase.

În pronunțarea acestei hotărâri, s-a

reținut că:

- pretențiile din acțiunea

principală, pentru plata de penalități, sunt fără temei în lipsa unei clauze

penale. Pe de altă parte, întârzierea în predarea confecțiilor nu este

imputabilă pârâtei, ci s-a datorat lipsei materialelor și accesoriilor, ce

trebuiau asigurate de beneficiarul extern;

- penalitățile pentru executarea

necorespunzătoare a modelului Boek, nu se datorează, acest produs, nefiind prevăzut

în anexa la contract, produsul fiind executat de alt prestator, cu deficiențe

de calitate.

Capătul de cerere din acțiunea

reconvențională, privind nulitatea contractului de comision, a fost respins, instanța

reținând că nu s-a făcut dovada neîndeplinirii condițiilor de validitate

prevăzute de art. 948 C. civ.

Împotriva acestei ultime hotărâri,

reclamanta a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 7, 9 și 10 C. proc. civ.,

formulând următoarele critici:

- în lipsa unei clauze penale,

pârâta răspunde pentru întârzierea în livrare, în temeiul art. 46 C. com. și art.

1082 C. civ.;

- greșit s-a înlăturat răspunderea

pentru calitatea necorespunzătoare a modelului Boek, ca nefiind contractat, întrucât,

conform facturilor, pârâta a executat acest produs și este răspunzătoare pentru

daunele produse prin refuzul plății de către beneficiarul extern, ca urmare a necorespunderii

calitative;

- obligarea la plata cheltuielilor

de judecată în sumă de 868.224 lei este criticabilă, întrucât, prin respingerea

unuia din capetele de cerere formulate de pârâtă, și anume, nulitatea contractului,

trebuia ca și pârâta să fie obligată la cheltuieli de judecată.

Recursul este nefondat.

Cu privire la penalitățile de

întârziere:

În raporturile contractuale,

intervenite între părți prin contractul de comision nr. 479/1998, nu s-a

prevăzut clauză penală pentru sancționarea comitentului pentru întârzierea în

executarea produselor destinate exportului.

De altfel, natura contractului de

comision, de prestații efectuate de comisionar, retribuite cu plata unui

comision – în speță de 5% - exclude stabilirea unor penalități, ce privesc alte

obligații, decât cele din cadrul contractului, și anume, executarea produselor

de către comitent

Susținerea recurentei-reclamante, în

sensul că, în lipsa unei clauze penale, întârzierea în livrare se întemeiază pe

prevederile art. 46 C. com. și 1082 C. civ., este de respins.

Articolul 46 C. com., se referă la

mijloace de probațiune, fiind enumerate posibilitățile de a fi probate

obligațiile comerciale și nicidecum nu privește răspunderea contractuală, iar art.

1082 C. civ. se referă la răspunderea cu daune-interese, iar nu la plata de

penalități pe temeiul unei clauze penale.

Cu privire la daunele pentru livrarea

de produse necorespunzătoare calitativ:

Pretențiile, privind plata sumei de

10.616,44 HFL, sunt nefondate, în condițiile în care:

- produsele privind modelul Boek nu

a fost contractat cu pârâta, ci s-a convenit ca aceasta să încerce remedierea după

executarea de alt furnizor, astfel că nu sunt acte de constatare din care să rezulte

executarea necorespunzătoare de către pârâtă;

- nu s-a făcut dovada că refuzul

facturilor de către partenerul extern a fost ca urmare a culpei pârâtei.

În ce privesc cheltuielile de

judecată, instanța a fost în măsură să aprecieze că, fiind căzută în pretenții,

reclamanta urmează să le suporte.

Față de cele de mai sus, hotărârea

pronunțată fiind temeinică și legală, recursul urmează să fie respins.

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de pârâta, SC C.I. SRL, împotriva deciziei nr. 1228

din 5 decembrie 2001 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios

administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 6 mai 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-04-11
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2252/2003
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Hotărârea Arbitrală nr. 30 din 24 noiembrie 1999, pronunțată de Comisia de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț pentru Industrie și Agricu
ÎCCJ 2003-11-06
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4268/2003
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin hotărârea arbitrală nr. 36 din 29 iunie 2000 a Tribunalului arbitral din cadrul Comisiei de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agric
ÎCCJ 2003-11-27
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4694/2003
Asupra recursului de față constată: Prin acțiunea în anulare formulată de reclamanta S.C. M.I.I.E. SRL s-a solicitat anularea în parte a hotărârii arbitrale nr. 44 din 11 iunie 2001 pronunțată de Tribunalul Arbitral de pe lângă Camera de Co
ÎCCJ 2007-06-07
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2222/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Arbitral de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Prahova prin hotărârea nr. 17 din 17 noiembrie 2005 a admis în parte cererea de arbitrare fo
ÎCCJ 2006-03-28
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1236/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 10 noiembrie 2003, reclamanta SC K.S. SA București a chemat în judecată, în fața Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă C.C.I.R
Sursă