ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 974/2003

La 11 martie 2003 s-a luat în examinare recursul declarat de

Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului

Brăila în nume propriu și în numele Ministerului Finanțelor

Publice împotriva sentinței civile civile nr.81 din 11 mai 2001 a

Curții de Apel Galați – Secția comercială și de

contencios administrativ.

Dezbaterile

au fost consemnate în încheierea din data de 4 martie 2003, iar

pronunțarea deciziei s-a amânat la 11 martie 2003.

C

U R T E A

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată la 16 octombrie 2000 reclamanta S.N.P. „ P” SA –

Sucursala   Brăila a chemat în judecată Ministerul Finanțelor,

solicitând anularea Deciziei nr.1282/ 27.09.2000 prin care i-a fost

respinsă plângerea împotriva sumei de 2.885.742.204 lei, reprezentând

penalități calculate conform Ordonanței Guvernului nr.68/1997,

republicată, stabilite prin procesul verbal nr.36046 din 26.05.2000.

În

motivarea acțiunii, reclamanta arată că declarațiile

privind obligațiile de plată la bugetul de stat pentru perioada mai

1999 – martie 2000 au fost depuse la organul fiscal, în termenul prevăzut

de lege, cu excepția celor din lunile: iunie și august 1999 și

ianuarie și februarie 2000.

Reclamanta

menționează că pentru aceste luni și-a plătit integral

și anticipat taxele și impozitele datorate către bugetul

statului.

Curtea

de Apel Galați, Secția comercială și de contencios

administrativ prin sentința civilă nr.81 din 11 mai 2001 a admis

contestația formulată, a anulat în parte decizia nr.1282/2000 și

a menținut penalitățile datorate numai pentru luna februarie

2000, în limita sumei de 190.593.818 lei.

Împotriva

acestei soluții a declarat recurs Ministerul Finanțelor Publice

împreună cu Direcția Generală a Finanțelor Publice a

județului Brăila, invocând nelegalitatea acesteia, determinată

de necesitatea aplicabilității în speță a prevederilor

art.13 din O.G. nr.68/1997, republicată.

Recursul

este fondat.

Potrivit

dispozițiilor art.13 din Ordonanța Guvernului nr.68 din 28 august

1997, republicată, privind procedura de întocmire și depunere a

declarațiilor de impozite și taxe, „depunerea cu întârziere a declarației

de impozite și taxe se penalizează, după cum urmează: a) cu

10% din impozitul sau din taxa datorată ori stabilită din oficiu,

după caz, dacă declarația este depusă cu o întârziere de

până la 30 de zile inclusiv, față de termenul legal stabilit”.

Susținerea

reclamantei-intimate potrivit căreia nu i se aplică aceste prevederi,

întrucât a achitat obligațiile de plată la buget, chiar dacă a

depus cu întârziere declarațiile privind obligațiile de

plată,       nu poate fi reținută, întrucât penalitățile

au fost calculate pentru nedepunerea în termen a obligațiilor fiscale, iar

plata acestora nu suspenda obligația pârâtului de a depune declarații

de impozite și taxe, așa cum prevede art.2(4) din O.G. nr.68/1997,

republicată.

Norma

juridică privind nedepunerea în termen a declarațiilor cuprinde o

sancțiune de sine stătătoare.

Împrejurarea

depunerii cu întârziere de 1 și 4 zile a declarațiilor de impozite

și taxe este reținută și de raportul de expertiză,

situație care contravine prevederilor O.G. nr.68/1997.

Având

în vedere cele mai sus arătate, se va admite recursul declarat de pârât,

se va casa sentința atacată și în fond se va respinge

acțiunea formulată de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a

Județului Brăila în nume propriu și în numele Ministerului

Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile civile nr.81 din 11

mai 2001 a Curții de Apel Galați – Secția comercială

și de contencios administrativ.

Casează

sentința atacată, și în fond, respinge acțiunea

formulată de reclamanta S.N.P. „P” SA – Sucursala  Brăila.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 11 martie 2003.