ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 911/2003

S-a

luat în examinare recursul declarat de C.E.T. împotriva sentinței civile

nr.136 din 1 iulie 2002 a Curții de Apel Târgu-Mureș – Secția

comercială și de contencios administrativ.

La

apelul nominal s-au prezentat recurentul-reclamant C.E.T. personal, precum

și intimații-pârâți Uniunea Avocaților din România și

Baroul de Avocați Mureș, ambii reprezentați de avocatul F.I.

Procedura

completă.

Recurentul-reclamant

C.E.T. a susținut recursul solicitând admiterea acestuia cu referire la

motivele scrise.

Avocatul

F.I. considerând sentința atacată ca fiind legală și temeinică,

a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat.

C

U R T E A

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu Uniunea

Avocaților din România și Baroul Mureș, C.E.T. a solicitat, în

baza Legii nr.29/1990, să i se recunoască drepturile prevăzute

de Legea nr.51/1995, republicată, și să fie primit în profesia

de avocat cu scutire de examen conform art.16 alin.2 din acest act normativ.

În

motivare, reclamantul a arătat că are o vechime în funcția de

consilier juridic de aproape 20 de ani, așa încât, în mod nejustificat

Baroul de avocați Mureș i-a avizat negativ cererea de primire în

profesie fără examen, iar Comisia Permanentă a U.A.R., prin decizia

nr.1280/2001 i-a respins această cerere.

Curtea

de Apel Târgu-Mureș, Secția comercială și de contencios

administrativ, prin sentința nr.136 din 1 iunie 2002 a respins

acțiunea reținând, în esență, că reclamantul nu

întrunește condițiile prevăzute de art.16 lit.b din Legea

nr.51/1995, republicată, pentru că nu a exercitat funcția de

consilier juridic sau jurisconsult cel puțin 10 ani.

Împotriva

sentinței reclamantul a declarat recurs susținând că este

nelegală și netemeinică întrucât a fost dată cu ignorarea

H.C.M. nr.779/1961 care echivalează activitatea desfășurată

timp de 12 ani în cadrul Ministerului de Interne și Serviciului Român de

Informații, cu vechimea în activitate juridică.

Recursul este nefondat.

Într-adevăr,

art.16 alin.(2) lit.b) din Legea nr.51/1995 pentru organizarea și

exercitarea profesiei de avocat, republicată, prevede că „poate fi

primit în profesie, cu scutire de examen (...) cel care, anterior sau la data

primirii în profesia de avocat, a îndeplinit funcția de judecător,

procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10

ani”.

Textul

menționat instituie o excepție de la regula generală consacrată

în alineatul (1) potrivit căruia „Dreptul de primire în profesie se

obține pe baza unui examen, organizat conform prevederilor prezentei legi

și statutului profesiei”.

În

cauză, acest drept nu i-a fost încălcat reclamantului.

Alineatul

(2) lit.b) al articolului în discuție stabilește un regim

preferențial pentru anumite categorii profesionale, expres arătate,

și nu poate fi extins prin asimilare.

Or,

în cauză, așa cum în mod corect a constatat și instanța de

fond, reclamantul nu a îndeplinit vreuna din funcțiile prevăzute la

art.16 alin.(2) lit.b) din legea nr.51/1995, republicată, cel puțin

10 ani.

Față

de considerentele prezentate, recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul declarat de C.E.T. împotriva sentinței civile nr.136 din 1 iulie

2002 a Curții de Apel Târgu-Mureș – Secția comercială

și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 6 martie 2003.