ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 235/2004

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor  dosarului, constată următoarele:

Prin

acțiunea formulată la 13 august 2003, reclamanta SC Casa de schimb valutar „N.E.”

SRL a solicitat în contradictoriu cu B.N.R. anularea hotărârii nr.14 din 14

iulie 2003 prin care s-a menținut sancțiunea cu suspendarea pentru 30 de zile

a autorizației de  funcționare  ce i-a fost aplicată prin Ordinul viceguvernatorului

B.N.R. emis cu nr. 18 din 10 aprilie 2003.

In

motivarea cererii sale, reclamanta  a susținut că sancțiunea este mult prea

gravă, față de împrejurarea că nu a mai fost sancționată  niciodată și o  împovărează

din punct de  vedere financiar cu cheltuielile pentru  plata obligațiilor

salariale, a acțiunilor și a  dărilor către  bugetul de stat. Totodată

reclamanta a mai susținut că toate problemele  reținute  de  echipele de

control în luna noiembrie 2002  au fost  remediate, personalul, reinstruit și

atenționat în legătură cu aplicarea strictă a prevederilor din  NMR.V.2 la

Regulamentul nr.3/1977.

Din

analiza  actelor depuse la dosar se reține că prin procesul verbal din 20

noiembrie2002 încheiat de inspectori aii B.N.R., sucursala Bacău s-au consemnat

o serie de nereguli în activitatea reclamantei – inclusiv a punctelor de

schimb valutar din  județul Neamț.

S-a

reținut astfel că prin nerespectarea prevederilor autorizației B.N.R.

II/3/II/5312/1 din 7 septembrie  2000, de la data  autorizării  și până  în

octombrie 2002, reclamanta nu a informat  Sucursala Bacău a B.N.R. cu privire

la modificarea sediului social, astfel încât  la 1 octombrie 2000 se regăsesc

două certificate de inmatriculare  pentru aceeași societate  cu adrese

diferite.

Tot

astfel s-a reținut că nu s-au respectat prevederile  Regulamentului  Valutar

nr.3/1977 în sensul  raportării eronate  a listei lunare  cuprinzând

amplasamentele unde  se efectuează operațiuni de  schimb valutar pentru

persoanele fizice.

Din

verificarea  prin sondaj a raporturilor bancare privind operațiunile de schimb

valutar, organele de  control au reținut raportări eronate, în sensul că la

situația  raportată pentru operațiuni efectuate  în luna septembrie 2002,

rubrica „Total disponibilități bănești în echivalent  lei la data raportării”

nu cuprindea sumele  existente  în contul  deschis la B.C.R.,sucursala Piatra

Neamț precum și pe cele din soldul final corect al casieriei.

Prin

nerespectarea prevederilor Regulamentului valutar nr.3/1977 cu modificările

ulterioare, Casa de schimb valutar „N.E.” SRL în perioada  25 octombrie 2002 –

7 noiembrie 2002, nu a  întocmit  bonuri fiscale cu ajutorul aparatelor  electronice

fiscale  și a emis  buletine  de schimb valutar ; după 7 noiembrie 2002,

bonurile fiscale emise nu purtau seria, semnătura casierului și ștampila

punctului de  schimb valutar, iar la rubrica „denumirea emitentului” era

menționat numele  societății pentru că la  rubrica „adresa emitentului” să

figureze adresa  punctul  punctului de  schimb valutar.

Aceleași

act de control a mai reținut nerespectarea Regulamentului nr.3/1977 și în

situațiile   încetării definitive  a unor puncte de  schimb valutar  când

reclamanta a omis să notifice B.N.R. acest aspect  în termen de 5 zile de la

data  încetării activității  deficiența remediată până la finalizarea

controlului.

Pentru

neregulile constatate prin ordinul nr.58 din 10 aprilie 2003 al viceguvernatorului

B.N.R. s-a dispus sancționarea reclamantei cu suspendarea pentru 30 de zile a

autorizării de funcționare.

Măsura

a fost menținută de  Consiliul de Administrației al B.N.R. prin hotărârea nr.14

din 14 iulie 2003.

Contestând

această hotărâre, SC Casa de schimb valutar „N.E.” SRL a reiterat în fapt

motivele invocate în contestația depusă la Consiliul de Administrație  al  B.N.R.

Astfel,

reclamanta nu a contestat  împrejurarea că după  aproape doi ani de la

înscrierea mențiunii referitoare la  schimbarea sediului său social a

încunoștiințat B.N.R., dar a  considerat că vinovat  se face Registrul

Comerțului Neamț care a  înscris odată greșită pe certificatul de

înmatriculare. Susținerea reclamantei este nefondată și de  altfel, corect

înlăturată prin Hotărârea nr.14 din 14 iulie 2003,  întrucât  ei îi revenea

obligația  de a solicita  îndreptarea erorii materiale în timp util pentru a

putea fi comunicată B.N.R., obligație de care însă nu s-a  achitat.

Tot

astfel, reclamanta se face vinovată și de nerespectarea dispozițiilor Cap. III

pct. (8) din  NRV 2 la Regulamentul B.N.R. nr.3/1997, în sensul că nu a urmărit

cum și dacă s-au notificat B.N.R. încetarea  activității unor puncte de  schimb

valutar.

Referitor

la perioada 15 octombrie 2002- 7 noiembrie 2002 pentru care s-a reținut  că nu

s-au emis  bonuri fiscale cu ajutorul aparatelor electronice, reclamanta a

invocat lipsa  funcționarilor autorizați pentru  instalarea acestor aparate și

care în perioada respectivă s-ar fi aflat într-un  program de instruire   la B.N.R.

Or, obligația  emiterii unor astfel de bonuri a fost introdusă prin Circulara B.N.R.

37/2002, publicată în M. Of.700 din 25 septembrie 2002 și care a intrat în

vigoare la 30  de zile de la publicare, timp  suficient pentru a da

posibilitatea dotării corespunzătoare.

In ce

privește  constatările organelor de  control cu privire la faptul că   bonurile

fiscale nu  conțin toate elementele prevăzute  de pct. (30) NRV 2 la

Regulamentul privind efectuarea operațiunilor valutare, reclamanta a  susținut

că aceasta se datorează faptului că programul  ce  emite bonul  fiscal nu

cuprinde  aceste elemente, precum și  că ele ne sunt  necesare, Ministerul Finanțelor

însușindu-și acest program.

Or,

pentru asemenea situații, direcția de  specialitate a indicat modalitatea prin

care să se asigure respectarea prevederilor legale și anume aplicarea pe

fiecare bon fiscal emis a semnăturii casierului, a ștampilei cu codul statistic

aferent punctului  de schimb.

Referitor

la calculul disponibilităților casei se schimb,  în conformitate  cu dispozițiile

pct. (3.2) și anexa 2 la NRV 2, disponibilitățile  existente  în conturi

deschise la  bănci se includ  în disponibilitățile totale  ale casei.  Astfel

fiind, calculul realizat  de reclamantă prin excluderea acestor  conturi, în mod

justificat a fost apreciat ca nelegal.

In

raport  de  aceste  considerente, urmează  a se reține  că sancțiunea aplicată

reclamantei se justifică  în raport de faptele consemnate  în actul de control

cu atât mai mult cu cât  reclamanta însăși a recunoscut că toate deficiențele

semnalate au fost  remediate pe parcursul controlului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul declarat de SC Casa de schimb valutar „N.E.” SRL Piatra Neamț

împotriva   Hotărârii nr.14 din 14 iulie 2003 a Consiliului de Administrației

al Băncii Naționale a României, ca nefondat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi  23 ianuarie  2004.