ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3520/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 11 iulie 2005, reclamanta SC E.F. SRL Constanța a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Banca Națională a României, anularea Ordinului nr. 65 din 28 iunie 2005, emis de Prim Vicepreședintele B.N.R. Reclamanta a arătat că, prin ordinul menționat, a fost sancționată cu suspendarea parțială, pe o perioadă de 30 de zile de la data comunicării, a autorizației acordată de Banca Națională a României, pentru punctele de schimb valutar situate în Constanța, la adresele din B-dul D., B-dul I.G., str. Ș.M., precum și cel din str. M.V. În subsidiar, s-a solicitat schimbarea încadrării sancțiunii, respectiv aplicarea art. 57 lit. a) sau b) din Legea nr. 312/2004, privind statutul Băncii Naționale a României, în loc de art. 57 lit. c) din aceeași lege.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1787 din 2 noiembrie 2005, a respins acțiunea, ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că pârâtul a aplicat reclamantei, prin actul administrativ în discuție, sancțiunea constând în suspendarea parțială pe o perioadă de 30 de zile pentru punctele de schimb valutar menționate, având în vedere atât conduita anterioară a acesteia, cât și abaterile constatate prin procesele-verbale de control, apreciind corect în raport cu prevederile legale în materie, astfel că susținerile din acțiune sunt neîntemeiate. Împotriva sentinței sus menționate a declarat recurs, în termen legal SC E.F.

SRL Constanța, prin care s-a solicitat admiterea căii de atac și reformarea hotărârii atacate, în sensul diminuării sancțiunii aplicate de Banca Națională a României. A învederat recurenta, în esență, că individualizarea sancțiunii aplicate de Banca Națională a României nu s-a făcut în raport cu gravitatea faptelor săvârșite, cu atât mai mult, cu cât abaterile constatate prin procesele-verbale de control anterioare au fost sancționate de fiecare dată. Recursul este nefondat. Prin Ordinul nr. 65 din 28 iunie 2005 al Prim Guvernatorului Băncii Naționale a României, reclamanta SC E.F. SRL Constanța a fost sancționată cu suspendarea parțială, pe o perioadă de 30 de zile de la data primirii comunicării, a autorizației acordată de Banca Națională a României pentru punctele de schimb valutar situate în Constanța, la adresele din B-dul D. (cod statistic C 669.14.002.14), B-dul I.G.

(cod statistic C 669.14.001.14), str. Ș.M. (cod statistic C 669.14.009.14), str. Ș.M. (cod statistic C 669.14.008.14), str. Ș.M., incinta T.M. (cod statistic C 669.14.048.14) și str. M.V. (cod statistic C 669.14.006.14), pe temeiul nerespectării prevederilor art. 21 și art. 23 alin. (4) din Instrucțiunile privind efectuarea operațiunilor de schimb valutar cu numerar și substitute de numerar pentru persoane fizice pe teritoriul României - Anexa nr. 2 la Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 1/2004 privind efectuarea operațiunilor valutare, consemnate în procesele-verbale nr. 1, nr. 2, nr. 3 și nr. 6 din 23 martie 2006, încheiate de Serviciul Inspecție Bancară din cadrul sucursalei Constanța a Băncii Naționale a României.

În concret, prin procesele-verbale sus menționate s-a reținut că bonurile fiscale (pentru schimb valutar) nu conțineau elementele minimale prevăzute de art. 23 alin. (4) din „Instrucțiunile privind efectuarea operațiunilor de schimb valutar cu numerar și substitute de numerar pentru persoane fizice pe teritoriul României” - Anexa nr. 2 la Regulamentul nr. 1/2004 privind efectuarea operațiunilor valutare, cu modificările și completările ulterioare, respectiv denumirea și adresa emitentului, precum și codul statistic al punctului de schimb valutar, și că, la unele puncte de schimb valutar, nu existau listele cursurilor de schimb de vânzare/cumpărare pentru valuta convertibilă și substitute de numerar aferente tranzacțiilor consemnate într-un bon fiscal, fiind încălcate, astfel, prevederile art. 21 din aceleași instrucțiuni.

Individualizarea sancțiunii aplicate recurentei, anume cea a suspendării parțiale, pe un termen de 30 de zile, a autorizației acordate de Banca Națională a României, s-a realizat cu respectarea prevederilor legale, respectiv a dispozițiilor art. 57 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, prin aplicarea principiului proporționalității în raport cu gravitatea abaterilor săvârșite și cu luarea în considerare a împrejurării că anterior, în cursul lunii aprilie 2005, reclamanta a mai fost sancționată cu amendă de 25.000.000 lei, tot pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la efectuarea operațiunilor valutare, astfel că nu se impune înlocuirea sancțiunii aplicate, cu una din sancțiunile prevăzute de art. 57 alin. (1) lit. a) (avertisment scris) sau b) (amendă de la 5.000.000 lei, la 50.000.000 lei) din Legea nr. 312/2004.

În aceste condiții, cum hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, urmează a fi respins, ca nefondat, recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 1787 din 2 noiembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de

SC E.F. SRL

Constanța împotriva sentinței civile nr. 1787 din 2 noiembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 octombrie 2006.