ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3383/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 1147 pe rolul Judecătoriei Buftea la data de 31 ianuarie 2002 reclamanta B.G. a chemat în judecată pe pârâtul C.P. solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să constate calitatea sa de proprietară a terenului în suprafață de 340 mp. aferent casei în care locuiește, din Comuna Otopeni, a solicitat și obligarea pârâtului să-i elibereze acest teren. La data de 15 februarie 2002 reclamanta și-a precizat acțiunea revendicând terenul în litigiu pe care l-a dobândit prin uzucapiune. Judecătoria Buftea, prin sentința civilă nr. 635 din 22 februarie 2002, a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie. Tribunalul București, secția III – a, prin decizia civilă nr. 1267 A din 14 iunie 2002, a admis apelul, a schimbat în parte sentința apelată în sensul că admite în parte acțiunea. A constatat că reclamanta este proprietara suprafeței de 300 mp. teren. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței. Prin decizia civilă nr. 2281 din 25 octombrie 2002, Curtea de Apel București, secția IV, a constatat nul recursul formulat de către pârâtul C.P. împotriva deciziei pronunțate de către tribunal. Pârâtul a declarat un alt recurs și împotriva deciziei pronunțate de Curtea de apel.

Recursul este inadmisibil pentru următoarele considerente: Este de reținut că acțiunea care constituie obiectul prezentei cauze a fost soluționată de prima instanță de judecătorie, apoi, apelul declarat împotriva sentinței pronunțate de către judecătorie a fost soluționat de către tribunal, iar recursul declarat împotriva deciziei tribunalului a fost soluționat de către Curtea de apel, care a pronunțat o hotărâre irevocabilă. În consecință cauza a parcurs toate gradele de jurisdicție existente în sistemul judiciar român (fond, apel, recurs) așa cum este organizat prin Legea nr. 92/1992, art. 19-25 și C. proc. civ. art.1-3. Astfel fiind, este inadmisibil să se formuleze un nou recurs, care ar fi „recurs la recurs”, deci urmrează a respinge ca inadmisibil recursul formulat de către pârât.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul C.P. împotriva deciziei nr. 2281 din 25 octombrie 2002 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 septembrie 2003.