ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9232/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 14 august 2002 și precizată ulterior, reclamantul N.G. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Prefectura județului Ilfov și SC P. SA, sucursala C., ca acestea să-i lasă în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 300 mp situat în Buftea. În subsidiar, a solicitat despăgubiri în sumă de 200.000.000 lei. Prin sentința civilă nr. 312 din 7 aprilie 2003, Tribunalul București a admis excepția inadmisibilității acțiunii principale pentru lipsa calității procesuale active integrale. A respins ca inadmisibil capătul de cerere în revendicare formulat de reclamant.

A respins ca nefondat capătul de cerere în despăgubiri(subsidiar). În motivarea hotărârii s-a reținut că alături de reclamant, la succesiunea autoarei N.G., au venit în calitate de moștenitori și M.F. și B.C. și cum acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 480 C. civ., reclamantul nu poate pretinde singur imobilul, neavând calitate procesuală activă integrală și deci acțiunea promovată de acesta este inadmisibilă. În ce privește capătul de cerere subsidiar privind acordarea de despăgubiri, față de soluția dată petitului principal, a fost respins ca nefondat. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate. Prin decizia civilă nr. 454 din 29 octombrie 2003, Curtea de Apel București a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant, reținând în motivare că acțiunea promovată de acesta în temeiul dispozițiilor art. C. civ.

este inadmisibilă, fiind promovată după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 și menținând, astfel, hotărârea primei instanțe. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, criticând hotărârea sub aspectul faptului că instanța nu a ținut seama că acțiunea este întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, fiind vorba de refuzul pârâtelor de a răspunde notificării adresate de către reclamant. Pârâta SC P. SA, sucursala C., a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat. Recursul este fondat pentru considerentele ce succed: Prin acțiunea formulată de reclamant la data de 14 august 2002, acesta a solicitat restituirea în natură a suprafeței de 300 mp teren, preluat în mod abuziv de către stat în anul 1979 și acordarea de despăgubiri în cuantum de 200.000.000 lei pentru terenul în suprafață de 424 mp (de asemenea preluat abuziv în anul 1979), ce nu putea fi restituit în natură.

Reclamantul a făcut precizarea în acțiune că s-a adresat cu notificare pârâtelor (la data de 18 ianuarie 2002), iar la data de 4 martie 2002 a primit adresa nr.254 din partea SC P. SA prin care i se solicitau documentele ce trebuiau anexate la notificare, acte pe care acesta le-a atașat la dosarul respectiv. Cu toate acestea, pârâtele nu au răspuns la notificarea adresată de reclamant, așa cum prevăd dispozițiile Legii nr. 10/2001, prin emiterea unei dispoziții sau decizii motivate. Prin urmare, instanța de fond, ca de altfel și instanța de apel, au stabilit în mod greșit cadrul procesual dedus judecății, considerând că este vorba despre o acțiune în revendicare întemeiată pe dispozițiile dreptului comun, art. 480 C. civ.

și respingând acțiunea ca inadmisibilă. Acțiunea formulată de reclamant este întemeiată pe dispozițiile speciale ale Legii nr. 10/2001, fiind practic vorba de refuzul unității deținătoare de a răspunde la notificarea adresată de reclamant, în condițiile respectării de către acesta a procedurii prealabile administrative prevăzute de legea sus-menționată. În consecință, recursul declarat de reclamant este fondat, urmând a fi admis și a se casa atât decizia pronunțată de instanța de apel, cât și sentința pronunțată de prima instanță, cauza fiind trimisă spre rejudecare instanței de fond, respectiv Tribunalul București. Cu ocazia rejudecării, instanța va proceda la soluționarea cauzei prin stabilirea corectă a cadrului procesual dedus judecății și, eventual, va verifica dacă alături de reclamant există și alți succesori ai defunctei N.G.

care au calitate procesuală activă și justifică interes în promovarea acțiunii. În raport de dispozițiile art. 312 alin. (3) C. proc. civ. coroborate cu dispozițiile art. 313 C. proc. civ., se va admite recursul, se vor casa ambele hotărâri și se va trimite cauza spre rejudecare Tribunalului București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de reclamantul N.G. împotriva deciziei civile nr. 454 din 29 octombrie 2003 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. Casează decizia atacată, precum și sentința civilă nr. 312 din 7 aprilie 2003 a Tribunalului București, secția a VI-a civilă, și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul București. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 15 noiembrie 2005.