ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1099/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1099/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a
luat în examinare recursul declarat de Junjan Mariora împotriva sentinței
civile nr.80 din 29 martie 2002 a Curții de Apel Timișoara – Secția comercială
și de contencios administrativ.
La
apelul nominal s-au prezentat recurenta reclamantă J.M. reprezentată de
avocatul J.D. și inimatele pârâte – Direcția Generală a Vămilor, Direcția
Regională Vamală Interjudețeană Arad și Biroul Vamal Turnu, reprezentate de
consilierul juridic A.C.
Procedura
completă.
Reprezentantul
recurentei reclamante a susținut și dezvoltat motivele de recurs, arătând că
instanța de fond trebuia să ia în considerare faptul că actul în dicuție se
afla în cercetarea organelor de poliție și să-i acorde reclamantei
posibilitatea să se judece pe fond pentru a face dovada că este vorba de o plată
nedatorată. A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și
timiterea cauzei la instanța de fond pentru judecarea pe fond.
Reprezentanta
intimatelor pârâte a pus concluzii de respingere a recursului, arătând că
reclamanta nu a respectat dispozițiile art.168 din Codul Vamal, în sensul că nu
a formulat plângere la Direcția Regională Vamală Interjudețeană Arad și nici nu
a depus dovezi din care să rezulte că situația ar fi fost alta decât cea
consemnată în actul constatator al organului vamal.
Procurorul
Aurelia Blezius a apreciat că soluția pronunțată de instanța de fond este
întemeiată, întrucât reclamanta avea obligația să formuleze plângere în termen
de 15 zile, și a formulat-o după zece luni. Solicită respingerea recursului ca
nefondat.
C
U R T E A
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
acțiunea formulată la data de 7.06.2000, reclamanta J.M. a chemat în judecată
pe pârâții Direcția Generală a Vămilor, Direcția Regională Vamală
Interjudețeană Arad și Biroul Vamal Turnu, solicitând anularea deciziilor
nr.817/15.05.2000 și nr.33/22.02.2000 și a actului constatator nr.513 din
26.01.1999.
In
motivarea cererii, reclamanta a învederat că la 7.03.1997 a introdus în țară
un autoturism Citroen F. capacitate cilindrică 1351 cmc, pentru care a
încheiat declarație vamală pentru călători, mașina fiind vămuită la 14.05.1997
pe numele repatriatului I.G. în regim de scutire de taxe vamale.
In
aceste împrejurări, a arătat reclamanta, actele administrative atacate sunt
nelegale, neexistând obligația de a plăti taxe vamale aferente introducerii în
țară a autoturismului.
Prin
sentința civilă nr.80/29.03.2002, Curtea de Apel Timișoara – Secția comercială
și de contencios administrativ a respins acțiunea.
Pentru
a pronunța această hotărâre, instanța a reținut tardivitatea formulării în
procedură prealabilă a contestației la Direcția Regională Vamală
Interjudețeană Arad, în sensul depășirii termenului de 15 zile de la
comunicarea răspunsului, prevăzut de art.168 din Codul Vamal.
Impotriva
sentinței a declarat recurs reclamanta J.M., criticând-o pentru nelegalitate și
netemeinicie.
Astfel,
reclamanta a învederat că instanța a reținut în mod greșit că pârâții i-ar fi
comunicat actul constatator în aprilie 1999. In realitate, actul a fost
primit abia în februarie 2000, astfel încât ea a depus în termen contestația,
la 17.02.2000.
De
altfel, împotriva funcționarilor vamali vinovați de necomunicarea actului
constatator, a și formulat plângere penală, sub aspectul săvârșirii
infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
In
aceste înprejurări, a susținut reclamanta, nu-i este imputabilă neîndeplinirea
corespunzătoare a producerii prealabile, urmând a i se da posibilitatea de a-și
formula apărări pe fondul cauzei.
Examinând
cauza în raport de motivul invocat și având în vedere prevederile art.304 și
304
1
Cod procedură civilă, Curtea va constata că recursul este
nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Din
actele dosarului rezultă că organele vamale au respins contestațiile formulate
de reclamantă, reținând tardivitatea plângerii adresate Direcției Regionale
Vamale Interjudețene Arad.
La
fila 33 dosar fond se află confirmarea de primire a răspunsului la plângerea
adresată Biroului Vamal Turnu, din care rezultă că reclamanta a primit
comunicarea la 8.04.1999, iar la fila 32 se găsește contestația formulată către
Direcția Regională Vamală Interjudețeană Arad, datată 17.02.2000.
Imprejurarea
relevată de reclamantă privind falsificarea plângerii adresate Biroului Vamal
Turnu a fost verificată de instanța de fond care a cerut informații organelor
de urmărire penală, Poliția municipiului Arad comunicând faptul că sesizarea
este în lucru, fiind înregistrată la dosare penale cu autori necunoscuți.
In
consecință, deciziile emise de pârâți ca și sentința instanței de fond au
reținut în mod corect tardivitatea contestației, criticile formulate sub acest
aspect fiind neîntemeiate.
Având
în vedere cele expuse mai sus, Curtea ca respinge recursul declarat în cauză,
ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
recursul declarat de J.M. împotriva sentinței civile nr.80 din 29 martie 2002 a
Curții de Apel Timișoara – Secția comercială și de contencios administrativ, ca
nefondat
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 19 martie 2003.