ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 521/2003

D E C I Z I A NR.521 Dosar nr.1310/2002 S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de M.A.împotriva deciziei civile nr.2252 din 13 noiembrie 2000 a Curții de Apel Bacău, secția civilă. La apelul nominal s-au prezentat revizuienta M.A., personal și asistată de avocat R.G.C., intimatul P.C., lipsind intimata P.M.. Procedura completă. Curtea, luând act că nu mai sunt cereri prealabile, acordă cuvântul părților în concluziile lor asupra cererii de revizuire. Avocat R.G.C. a solicitat admiterea cererii de revizuire. P.C. a solicitat respingerea cererii de revizuire. Reprezentanta Ministerului Public a pus concluzii de respingere a cererii de revizuire ca inadmisibilă.

C U R T E A , Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele : La data de 8 februarie 2001 M.A.a formulat cerere de revizuire, în baza dispozițiilor art.322 pct.7 C.proc.civ., a deciziei nr.2252 din 13 noiembrie 2000 a Curții de Apel Bacău, secția civilă, considerând-o contrară deciziei nr.9 din 5 ianuarie 1996 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția civilă, astfel cum a fost completată prin încheierea din camera de consiliu din 30 mai 2000 a aceleiași instanțe. Prin decizia civilă nr.289 din 28 noiembrie 2002 Curtea de Apel Bacău, secția civilă a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Curții Supreme de Justiție.

Reclamanta M.A.a chemat în judecată pe pârâții P.C.și P.M.pentru ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile rămase de pe urma defunctului P.V., decedat la data de 11 noiembrie 1970. După mai multe cicluri procesuale Curtea de Apel Bacău, secția civilă prin decizia nr.9 din 5 ianuarie 1996 a admis acțiunea civilă formulată de reclamantă, a dispus partajarea bunurilor și ieșirea părților din indiviziune, conform variantei din expertiza ing. H.C.cu o nouă evaluare a bunurilor, masa succesorală, formarea loturilor și plata sultelor. Prin încheierea din camera de consiliu din 30.05.2000 aceeași instanță, în baza art.281 C.proc.civ, la cererea reclamantei Mihai Aglaia, a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul deciziei civile nr.9/1996, în sensul că s-a completat omisiunea menționării suprafeței de teren de 205,60 mp, care rămâne în indiviziune.

Împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale pârâții P.C.și P.M.au formulat contestație în anulare, arătând că prin admiterea acestei încheieri s-a schimbat în tot decizia civilă nr.9/1996, în cauză erau necesare lămuriri suplimentare ce impuneau citarea părților, din expertiză nu rezultă că suprafața de 205,60 mp a intrat în masa partajabilă, ea nu a fost evaluată și nu s-a stabilit o sultă pentru aceasta. Prin decizia nr.2252 din 13 noiembrie 2000 Curtea de Apel Bacău, secția civilă a admis contestația în anulare formulată de pârâți, a anulat încheierea pronunțată de Curtea de Apel Bacău la data de 30 mai 2000 în dosarul nr.558/1993 și a respins cererea de îndreptare a erorii materiale ca nefondată.

Cererea de revizuire nu este fondată. Potrivit art.322 pct.7 din C.proc.civ., se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. Din conținutul dispoziției legale citate rezultă că, pentru a putea forma obiect al cererii de revizuire în temeiul art.322 pct.7 C.proc.civ., hotărârea dată de o instanță de recurs, trebuie „să evoce fondul” ceea ce presupune pronunțarea unei soluții proprii, diferită de aceea a instanțelor inferioare, ca urmare a reaprecierii probelor și a schimbării situației de fapt reținută de acestea.

Fundamentul revizuirii întemeiată pe dispozițiile art.322 pct.7 C.proc.civ. îl reprezintă instituția puterii lucrului judecat, care împiedică judecarea unui al doilea proces între aceleași părți, în aceeași calitate și având același obiect și cauză. Așa cum reiese din expunerea rezumată a cauzei hotărârea a cărei revizuire se solicită nu evocă fondul, pe de o parte, iar pe de altă parte, a fost pronunțată în cadrul aceluiași proces, în care s-a pronunțat și decizia nr.9 din 5 ianuarie 1996, completată de încheierea de îndreptare a erorii materiale din 30 mai 2000 a Curții de Apel Bacău, secția civilă, nefiind deci soluții pronunțate în dosare diferite în una și aceeași pricină. De altfel, nu se poate vorbi de contrarietate a hotărârilor, atât timp cât prin decizia nr.2252 din 15 noiembrie 2000 a Curții de Apel Bacău, secția civilă, se confirmă soluția pronunțată anterior, respectiv decizia civilă nr.9 din 5 ianuarie 1996 pronunțată de aceeași instanță.

În cazul dedus judecății, se constată că nu sunt întrunite condițiile cerute de lege pentru a fi admisă cererea de revizuire. Față de cele ce preced cererea de revizuire va fi respinsă. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE : Respinge cererea de revizuire formulată de M.A., în contradictoriu cu P.C.și P.M., împotriva deciziei nr.2252 din 13 noiembrie 2000 a Curții de Apel Bacău, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 februarie 2003.