ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1118/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1118/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea promovată la data de 28 septembrie
2000, reclamantul, F.P.S. București, a solicitat instanței ca, prin hotărârea
ce se va pronunța, să fie obligată pârâta, Asociația A.I.P.A.S. la daune-interese
în sumă de 8.648.138 lei, să fie restituite sumele încasate cu titlu de dividende
și să fie rezoluționat contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 472 din
31 martie 1997.
Reclamantul și-a motivat acțiunea, arătând că a
încheiat cu pârâta contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni, prin care a
vândut 40% din capitalul social deținut de aceasta la SC A.I.P.A.S. SA, urmând
ca pârâta să achite 20% din prețul contractual, respectiv, 5.610.000 lei, în 60
de zile de la data semnării contractului, iar restul de 80%, reprezentând 22.390.000
lei, în 5 rate lunare, până la 1 martie 2002, la termenele stabilite.
Prin contract s-a înserat obligația pentru cumpărător
de a plăti o dobândă de 6% pe an pentru suma rămasă de achitat și penalități de
întârziere în plata prețului.
Cumpărătorul a plătit numai avansul în sumă de
5.610.000 lei și rata nr. 1.
Pentru neplata ratelor scadente, pârâta a fost notificată,
potrivit art. 15
1
pct. 4 din Legea nr. 99/1999, cu rezoluțiunea
contractului.
S-au cerut daune-interese de 8.648.138 lei,
reprezentând dobânda contractuală și penalități de întârziere și, ca urmare a repunerii
părților în situația anterioară, restituirea dividendelor aferente anilor 1997
– 1999, conform Legii nr. 31/1990.
Curtea de apel Craiova, prin sentința civilă nr. 55
din 24 octombrie 2000, a declinat competența de soluționare a acțiunii în
favoarea Tribunalului Dolj, reținând că sunt incidente dispozițiile art. 4
3
alin. (3) din Legea nr. 99/1999 și art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.
Tribunalul Dolj, prin sentința civilă nr. 809 din 9
aprilie 2001, a admis în parte acțiunea, a dispus rezoluțiunea contractului de
vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 472 din 31 martie 1997; a obligat pe pârâtă să
restituie reclamantului un număr de 1120 acțiuni, reprezentând 40% din capitalul
social deținut la SC A. SA Ișalnița; a obligat pe reclamant să restituie
pârâtei avansul în sumă de 5.610.000 lei rata nr. 1 și a respins capetele de
cerere cu privire la daunele-interese și la restituirea dividendelor.
Curtea de Apel Craiova, secția civilă, prin decizia
civilă nr. 988 din 30 octombrie 2001, a respins, ca nefondat, apelul, cu
completările ulterioare, declarat de reclamanta A.P.A.P.S. București împotriva hotărârii
instanței de fond.
Împotriva menționatei decizii, reclamanta A.P.A.P.S.
a declarat recurs, în temeiul art. 304 C. proc. civ., criticând-o pentru
nelegalitate și netemeinicie, solicitând, în concluzie, admiterea recursului,
modificarea deciziei și schimbarea în parte a hotărârii de la fond, în sensul
obligării intimatei și la plata daunelor-interese în sumă de 17.899.688 lei și
la restituirea dividendelor încasate în perioada cât contractul de vânzare-cumpărare
de acțiuni nr. 472 din 1997 a fost în vigoare.
În criticile formulate, recurenta susține, în esență,
următoarele:
- că în mod greșit nu i-au fost acordate daunele-interese
majorate la 17.899.688 lei, avându-se în vedere că, în speță, sunt îndeplinite
condițiile răspunderii civile contractuale, existența unei fapte ilicite, a
unui prejudiciu, a raportului de cauzalitate și a vinovăției debitorului;
- că părțile au stabilit prin clauzele contractului (dobânzi
și penalități) recuperarea prejudiciului în caz de plată cu întârziere sau neplată
a restului de preț;
- că în ceea ce privește plata dividendelor încasate
de pârâtă, instanța de apel, în virtutea rolului său activ, avea obligația să
ceară pârâtei să depună documente în acest sens.
Recursul este nefondat.
Curtea, analizând hotărârea prin prisma criticilor
formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale
incidente, constată că acestea nu sunt de natură a conduce la casarea deciziei
recurate, în speță, nefiind întrunită nici una din situațiile prevăzute de art.
304, C. proc. civ.
În ceea ce privește critica recurentei, ce visează
neacordarea daunelor-interese solicitate de aceasta, este neîntemeiată.
Potrivit art. 1021 C. civ., în caz de neexecutare
totală sau parțială a obligației de plată a prețului de către cumpărător,
vânzătorul poate alege între mai multe posibilități, în sensul că acesta poate
să ceară obligarea cumpărătorului la executarea în natură a obligației, poate
invoca excepția de neexecutare și să ceară rezoluțiunea contractului pentru neplata
prețului.
Cum vânzătorul a înțeles să solicite rezoluțiunea
contractului, conform art. 1020-1021 C. civ., și cum rezoluțiunea produce efect
retroactiv nu se pot acorda daune-interese în temeiul contractului rezolvit,
astfel că cererea recurentei pentru daune este neîntemeiată.
Cu privire la restituirea dividendelor încasate de
pârâtă pentru exercițiul financiar 1997 - 1999, deși instanța i-a pus în vedere
reclamantei să depună la dosarul cauzei documente în acest sens, aceasta nu s-a
conformat acestor dispoziții, încălcând prevederile art. 1169 C. civ.
Așa fiind, cum hotărârea instanței de apel este
temeinică și legală, Curtea urmează să respingă recursul reclamantei, ca
nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta, Autoritatea pentru
Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului București, împotriva
deciziei nr. 988 din 30 octombrie 2001 a Curții de Apel Craiova, secția
comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 21 februarie
2003.