ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1929/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 21 august 2000, reclamanta S.N.P. P. SA București, sucursala P.C. Iași, a solicitat obligarea pârâtelor S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA București, S.N.P. P. SA București, sucursala P.S. și S.N.P. P. SA București, sucursala P.Z., la plata sumei de 17.496.313 lei, cu titlu de daune, reprezentând contravaloarea a 1.379 kg benzină lipsă și cheltuieli de judecată în valoare de 1.474.705 lei. Tribunalul Prahova, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 1216 din 19 octombrie 2000, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea reclamantei, cu motivarea că pârâta S.N.T.F.M. C.F.R.

M. SA, sucursala Iași, nu este în culpă pentru cantitatea de benzină lipsă, deoarece vagonul a ajuns la destinație fără urme de tamponări, fără scurgeri din conținut și fără sigilii violate, jocul capacului domei de 1,5 mm, fiind permis conform Convenției nr. 331/1999, iar celelalte două pârâte nu pot fi obligate față de reclamantă, deoarece sunt părți componente (fără personalitate juridică) ale S.N.P. P. SA București și orice litigiu dintre acestea se rezolvă pe cale administrativă. Împotriva acestei sentințe, reclamanta a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și a arătat că nu a fost parte în Convenția nr. 331/1999, care permite un joc al capacului domei de 2 cm. Și, deci, această convenție nu îi este opozabilă și, potrivit Reglementărilor nr. 1784 din 17 aprilie 2000, semnate de reprezentanții S.N.T.F.M.

C.F.R. M., jocul capacului domei este admis numai până la 5 mm, astfel că se impunea admiterea acțiunii împotriva pârâtei S.N.T.F.M. C.F.R. M., sucursala Iași, deoarece, împotriva cărăușului, există prezumția că lipsa constatată s-a produs pe timpul transportului, iar acesta are paza juridică a vagonului, de la expeditor la destinatar. Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și comercial, prin sentința nr. 181 din 21 februarie 2001, a admis apelul reclamantei S.N.P. P. SA București, sucursala P.C. Iași, a schimbat în parte sentința, în sensul că a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M., sucursala Iași, să plătească reclamantei suma de 17.496.313 lei, reprezentând contravaloare marfă, plus 1.474.705 lei cheltuieli de judecată, menținând restul dispozițiilor sentinței.

A obligat intimata S.N.T.F.M. C.F.R. M., sucursala Iași, la plata sumei de 752.352 lei cheltuieli de judecată, în apel, către apelantă. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că reclamantei nu îi este opozabilă convenția nr. 331/1999, pe care nu a semnat-o, în speță fiind aplicabile prevederile Reglementărilor nr. 1784/2000, semnate și de reprezentantul S.N.T.F.M. C.F.R. M., care permit un joc al capacului de la domă de numai 5 mm. Prin petiția înregistrată la data de 19 martie 2001, pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M., sucursala marfă Iași, a declarat recurs împotriva deciziei pronunțată de instanța de apel. Recurenta și-a motivat în drept recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și 11 C. proc.

civ. Prin motivele scrise ale recursului, pârâta arată că decizia se întemeiază pe o gravă eroare de fapt, reținând concluzii contrare actului de constatare, în sensul că, din acest proces-verbal, rezultă că vagonul a sosit la destinație cu toate plombele predătorului intacte la toate sistemele de sigilare și, deci, față de prevederile art. 82.5 din Regulamentul de transport, nu operează prezumția de culpă a cărăușului. Recurenta mai arată că jocul capacului domei cu cca.1,5 cm este permis, conform Convenției nr. 331 din 14 iunie 1999, în vigoare la data transportului, convenție în care se acceptă un joc al capacului domei de maximum 2 cm, ceea ce înseamnă că integritatea mărfii este asigurată în aceste condiții.

Printr-un alt motiv de recurs se arată că nu se poate reține că diferența pretinsă este reală, întrucât, la destinație, determinarea cantității s-a făcut prin calibrare, iar la expediere s-a făcut numai prin cântărire, predătorul neîndeplinindu-și obligația prevăzută la art. 60.3.9. din Regulamentul de transport și pct. 3.2.22 din Anexa 3 N.U.T., de a determina cantitatea de marfă prin două elemente. Pentru motivele arătate, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei, respingerea apelului reclamantei. Recursul declarat de pârâtă nu este fondat și va fi respins cu următoarea motivare. Din analiza actelor existente la dosar rezultă că reclamantei nu îi este opozabilă Convenția nr. 331/1999, pe care nu a semnat-o, în speță fiind aplicabile Reglementările nr. 1784/2000, semnate și de reprezentanții S.N.T.F.M.

C.F.R. M., care permit un joc al capacului de la domă de numai 5 mm. Astfel, corect a reținut instanța de apel, că, în condițiile în care cărăușul a preluat marfa fără obiecțiuni, lipsa a provenit de pe timpul transportului, jocul capacului vagonului permițând scurgeri din conținut. Și ultimul motiv de recurs invocat, ce privește modul de determinare al cantității, se constată că nu este întemeiat, deoarece ambele metode, prin cântărire sau volumetric, sunt legale și acceptate de cărăuș. În consecință, pentru motivele arătate, recursul pârâtei va fi respins, ca nefondat, conform art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. IAȘI, prin S.M.F. SA, Agenția Teritorială Iași, împotriva deciziei nr. 181 din 21 februarie 2001 a Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și comercial. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 28 martie 2003.