ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3595/2004
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3595/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 10 august 2000, reclamanta S.N.P. P. SA București, sucursala P.E. Botoșani, a chemat în judecată pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Iași, pentru a fi obligată la plata sumei de 39.350.652 lei, cu titlu de daune, reprezentând contravaloarea cantității de 3.000 kg benzină premium II constatată lipsă pe timpul transportului. În motivare, s-a arătat că, la vagonul cu terminația nr. 5153.7, încărcat cu 42.850 kg benzină premium II, ce a fost expediat la data de 9 aprilie 2000, s-a constatat o lipsă de 3.000 kg benzină premium II, invocând culpa cărăușului care a pus la dispoziție un vagon cu defecțiuni la sistemul de închidere, care permitea sustragerea, fapt constatat și prin procesul-verbal nr. 14/2000.
Valoarea daunei a fost calculată la prețul cu amânuntul conform notei de debitare-creditare nr. 213033/2000. Tribunalul Iași, prin sentința civilă nr. 67/E din 15 ianuarie 2001, a respins acțiunea ca nefondată. A reținut că vagonul în litigiu a fost preluat de către reclamantă fără obiecțiuni, la 9 aprilie 2000, iar ulterior a solicitat recântărirea, conform adresei nr. 511 din 14 aprilie 2000 și constituirea comisiei de verificare și constatare. La data de 17 aprilie 2000 (după 3 zile de preluare) comisia a verificat vagonul și a constatat că sigiliile sunt intacte și corect aplicate, iar capacul domei se poate ridica 1,5 C. com, dar a concluzionat că, din punct de vedere al etanșeității, mijlocul de transport nu permite scurgerea mărfii prin deschiderea ventilului central.
Procedând la cântărire s-a constatat lipsa. În raport cu această situație de fapt și având în vedere că reclamanta a primit vagonul fără obiecțiuni, instanța a concluzionat că răspunderea cărăușului a fost înlăturată, potrivit art. 440 C. com., aceasta răspunzând doar până la momentul eliberării mărfii. Reclamanta a formulat apel, invocând netemeinicia și nelegalitatea, deoarece, la destinație, s–a constatat o lipsă care provine de pe parcursul transportului, în condițiile în care s-a stabilit, prin procesul-verbal nr. 14/2000, că doma se putea ridica la 1,5 C. com., permițând, astfel, sustragerea.
În drept, a invocat încălcarea dispozițiilor art. 7 din Reglementările privind operațiunile de predare primire a vagoanelor cisterne, goale și încărcate, potrivit cărora „starea tehnică a vagonului cisternă, la capacul domei, să nu aibă joc peste 5 mm (...)”, prin preluarea vagonului fără obiecțiuni de la furnizor, cărăușul confirmând, dimpotrivă, că mijlocul de transport este corespunzător, cât și art. 82.1, 82.5 și 83.1 din Regulamentul de Transport C.F.R. din 1997, aprobat prin O.G. nr. 41/1997, potrivit cărora acesta este răspunzător pentru efectuarea transportului și de integritatea mărfurilor pe întreg parcursul până la eliberare. În ceea ce privește cuantumul daunelor, el a fost calculat, conform art. 85.2 din același regulament.
Curtea de Apel Iași, prin decizia civilă nr. 2000 din 14 mai 2001, a respins apelul ca nefondat, reținând, în esență, că instanța de fond a stabilit corect răspunderea în raport cu starea de fapt, cărăușul eliberând marfa, la destinație, reclamantei, care a primit-o fără obiecțiuni. Reclamanta a formulat recurs, reiterând criticile de nelegalitate formulate în apel. Recursul este nefondat. Dispozițiile art. 82.1 din Regulamentul C.F.R. reglementează răspunderea cărăușului pentru executarea transportului în bune condiții și pentru integritatea mărfii pe întreg parcursul până la eliberare, instituindu-se exonerarea, în condițiile art. 82.5, dacă mijlocul de transport a ajuns la destinație fără urme de violare sau sustragere.
În speță, s-a stabilit că vagonul avea la destinație toate sigiliile intacte și nu prezenta nici o urmă de violare sau sustragere, împrejurarea că vagonul a fost preluat la expediție cu doma, care se putea ridica cca. 1,5 cm și nu maxim 5 mm, cât prevede art. 7 din Regulamentul privind operațiunile de predare-primire a vagoanelor, neavând, deci, relevanță, prezumția de răspundere a cărăușului fiind răsturnată în aceste condiții. Pe de altă parte, prezumția de răspundere operează până la eliberarea mărfii, iar faptul că pârâta a preluat vagonul de la cărăuș fără obiecțiuni este un argument în plus, cererea de recântărire având loc după preluarea vagonului, așa cum legal au reținut instanțele.
Așa fiind, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E: Respinge recursul declarat de reclamanta S.N.P. P. SA, sucursala P.E. Botoșani, împotriva sentinței nr. 67/E din 15 ianuarie 2001, pronunțată de Tribunalul Iași ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 13 octombrie 2004.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.