ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 242/2003

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Iași, sub nr.

7781/2000, SC P. SA București, sucursala P.O. Botoșani, a solicitat instanței

ca, prin sentința ce o va da, în contradictoriu cu S.N.T.F.M. C.F.R. SA, sucursala

de marfă Iași, să oblige pârâta la plata sumei de 31.692.207 lei, reprezentând

contravaloarea cantității de 2.400 kg. benzină lipsă în timpul transportului,

cu cheltuieli de judecată.

Tribunalul Iași, prin sentința civilă nr. 69 din 15

ianuarie 2001, a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta la plata sumei de

10.268.640 lei, cu titlu de daune și la 896.491 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, din

actele dosarului, că vagonul în care era încărcată benzina expediată

reclamantei a ajuns la destinație cu sistemul de sigilare violat, fiind lipsă

cantitatea de 2400 kg., dar pârâta datorează doar suma de 10.268.640 lei,

diferența constând în taxe și impozite ce se adaugă la preț, dar pentru care

reclamanta nu a făcut dovada plății către stat.

Curtea de Apel Iași, prin decizia civilă nr. 257/A

din 11 iunie 2001, a respins apelurile părților formulate împotriva sentinței

mai sus menționate, reținând, cu privire la apelul reclamantei, că aceasta ar

fi fost îndreptățită a încasa toate componentele prețului, dacă ar fi făcut

dovada achitării lor către stat, iar cu privire la apelul pârâtei, că nu s-a

făcut dovada lipsei cantității de benzină în litigiu la predarea transportului

și că înscrierea ei în toleranțele legale nu e posibilă, când vagonul ar fi

ajuns la destinație fără un raport de eveniment.

Părțile au declarat recurs împotriva deciziei.

SC P. SA, sucursala Peco Botoșani, critică decizia,

arătând că apelul trebuia admis pentru diferența de 21.423.587 lei, deoarece

suma respectivă reprezintă T.V.A, accize, taxă de drum și sunt obligații legale

ce se achită la bugetul statului.

Recursul a fost admis pentru următoarele motive:

Potrivit dispozițiilor art. 85 alin. (2) din

Regulamentul de transport C.F.R., despăgubirea pentru pierderea totală sau

parțială a mărfii se calculează după factură, după prețul curent al mărfii și,

în lipsa acestora, după prețul mărfurilor de aceeași natură și calitate, la

locul și data la care marfa a fost primită la transport.

Prin acțiune, reclamanta a solicitat prețul celor

2400 kg benzină, constatate lipsă la destinație, în care se includ și taxele

legale, datorate bugetului de stat (T.V.A, accize, taxă drumuri) dacă aceste

taxe au fost sau nu achitate statului nu avea a fi analizat de instanță,

raporturile juridice cu privire la acestea se nasc între reclamantă și stat și

nu se putea reține că diferența de 21.423.587 lei nu se include în prejudiciul

suferit de reclamantă, neavând relevanță că statul va încasa suma respectivă de

la acesta.

Pentru aceste motive a fost admis recursul

reclamantei, s-a modificat decizia, în sensul că a fost admis apelul acesteia,

s-a schimbat în parte sentința și a fost obligată pârâta la plata sumei de

31.692.207 lei, în loc de 10.268.640 lei, menținându-se restul dispozițiilor,

respectiv, cele referitoare la cheltuieli.

S.N.T.F.M. C.F.R. SA, sucursala de marfă Iași, a

declarat recurs împotriva deciziei, arătând, în esență, că acțiunea trebuia

respinsă, deoarece vagonul a fost predat la destinație, asigurat la toate

vanele și la domă cu sigiliile expeditoarei intacte prin deschiderea existentă

la capacul domei nu se poate concluziona că era posibil accesul la marfă.

În mod greșit, instanța a înțeles că este vorba de

toleranța legală, instituită de art. 83.9.1 din Regulament, pe care nici nu au

invocat-o.

Recursul a fost respins, ca nefondat, pentru

următoarele motive:

Din actele dosarului rezultă incontestabil că

furnizorul reclamantei, respectiv, sucursala P.S. Ploiești, a expediat sucursalei

P.O. Botoșani, cu vagonul cisternă având terminația cu nr. 15228, cantitatea

totală de 49.150 kg benzină. Pârâta a primit marfa pentru transport fără

obiecțiuni, dar la destinație a lipsit cantitatea de 2400 kg benzină, astfel

cum rezultă din procesul-verbal nr. 64 din 24 aprilie 2000 al stației C.F.R.

Botoșani, unde se consemnează și faptul că sigiliul vagonului având terminația

nr. 41608 a ajuns la domă cu urechea ruptă, iar doma se poate ridica cu 2 cm.

În aceste condiții, corect s-a reținut culpa pârâtei

în dispariția cantității de 2400 kg. benzină și s-a respins apelul acesteia.

Faptul că, în decizie, la respingerea apelului, s-au

avut în vedere și dispozițiile art. 83.9.1, chiar dacă prin motivele de apel,

ele nu au fost invocate, nu constituie un motiv de nelegalitate a acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta S.N.P. P. SA,

sucursala P.O. Botoșani, împotriva deciziei nr. 257 A din 11 iunie 2001 a

Curții de Apel Iași, pe care o modifică, în sensul că admite apelul declarat de

reclamantă, schimbă în parte sentința civilă nr. 69/E din 2001 a Tribunalului

Iași și obligă pârâta la plata sumei de 31.692.207 lei, menținând restul

dispozițiilor din sentință și decizie.

Respinge recursul declarat de pârâta, sucursala de marfă

Iași, împotriva aceleiași decizii, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 ianuarie

2003.