ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 342/2003

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 342/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2001)

S-a luat în examinare recursul declarat de

pârâta SNTFM – CFR MARFĂ SA Sucursala București prin SMF SA – Agenția

Teritorială București împotriva deciziei nr.1092 din 27 iunie 2001 a Curții de

Apel București – secția V comercială.

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către magistratul

asistent, după care Curtea, constatând cauza în stare de judecată, o reține

spre soluționare.

C U R T

E A

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr.2644 pronunțată în

ședința publică de la 3 aprilie 2001 de Tribunalul București – secția

comercială a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta S.N.P.„P.” SA –

Sucursala C. cu sediul în București împotriva pârâtei S.N.T.F.M. - CFR

București cu sediul în București, în sensul că a obligat pârâta să plătească

reclamantei suma de 12.456.420 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a

reținut faptul că vagoanele nr.5.205 și nr.5044 încărcate cu benzină au sosit

la destinatar cu o lipsaă de 3.100 kg, iar în procesul verbal nr.154/2000 s-a

reținut că sigiliul nr.31405 aplicat pe fluturele de la capacul domei prezenta

șnurul rupt și înodat. De asemenea în procesul verbal nr.155/2000 s-a constatat

că sigiliul predătorului nr.27937 aplicat la gura de descărcare prezenta urme

de forțare și violare, aspecte care stabilesc culpa cărășului.

Curtea de Apel București – Secția a V-a

comercială, prin decizia civilă nr.1092 peonunțată în ședință publică, astăzi

27 iunie 2001 a respins ca nefondat apelul delclarat de apelantaS.N.T.F.M.-C.F.R.–

Sucursala București cu sediul în București împotriva sentinței civile nr.2644

din 3 aprilie 2001 pronunțată de Tribunalul București – secția comercială.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a

stabilit că în conformitate cu procesele verbale aflate la filele 11,12,14 și

15 dosar fond, rezultă că cele două vagoane încărcate cu benzină au sosit la

destinație cu o lipsă de 3.100 kg în condițiile în care sistemele de sigilare

prezentau urme de violare. S-a apreciat că întreaga cantitate constatată lipsă

la destinație, în raport  cu cantitatea transportată, nu se încadrează în

toleranța de 2% prevăzută de Regulamentul de transport, motivele de apel fiind

neîntemeiate.

Împotriva deciziei civile nr.1092 pronunțată la

data de 27 iunie 2001 de Curtea de Apel București – Secția a V-a comercială  a

declarat recurs pârâta S.N.T.F.M. CFR MARFĂ SA – Sucursala București prin SMF

SA Agenția Teritorială București, cu sediul în București care a criticat hotărârea

instanței de apel sub aspectele că au existat erori de apreciere atât a

probelor administrate în dosarul cauzei cât și în ceea ce privește

interpretarea textelor legale incidente prevăzute în legea specială, respectiv

Regulamentul de transport pe căile ferate din Romania aprobat prin O.G.

nr.41/1997.

Curtea, cnalizând materialul probator administrat

în cauză, în raport cu criticile aduse în cererea de recurs, constată că

acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente.

Instanțele Judecătorești anterioare, printr-o

corectă și integrală apreciere a probelor, au stabilit adevăratele raporturi

juridice dintre părți, întinderea drepturilor și obligațiilor asumate reciproc

conform contractului de transport, răspunderea care se instituie în situația nerespectării

clauzelor contractuale, dispunând în mod just obligarea pârâtei la plata sumei

de 12.456.420 lei cu titlu de daune.

De necontestat, prin procesele verbale de

constatare nr.154/45 din 5 martie 2000 (filele 11-12 din dosarul de fond) și

nr. 155/46 din 9 martie 2000 (filele 14 – 15 din dosar fond) s-a stabilit că

sistemele de sigilare prezentau urme de violare, motiv pentru care cele două

vagoane cu nr.5205 și nr.5044 încărcate cu benzină au ajuns la destinație cu o

lipsă de 3.100 kg benzină.

În acest context s-a dat o eficiență juridică

maximă dispozițiilor legale din Regulamentul de transport pe căile ferate din

Romania și a normelelor uniforme pentru aplicarea Regulamentului, în sensul

unei interpretări corespunzătoare a art.82, care sancționează răspunderea căii

ferate pentru nerespectarea obligațiilor asumate.

Astfel fiind urmează a respinge ca nefondat

recursul declarat de pârâta S.N.T.F.M. CFR MARFĂ SA – Sucursala București prin

S.M.F. SA Agenția Teritorială București, cu sediul în București nefiind

îndeplinite nici una din dispozițiile art.304 cod procedură civilă, menținând

ca legală și temeinică decizia civilă nr.1092 din 27 iunie 2001 pronunțată de

Curtea de apel București – Secția a V-a Comercială.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge recursul declarat de pârâta SNTFM

CFR MARFĂ SA – Sucursala București prin SMF SA Agenția Teritorială București,

împotriva deciziei nr.1092 din 27 iunie 2001 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a V-a comercială, ca nefondat.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 ianuarie

2003.