ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2178/2004

Asupra

conflictului negativ de competență:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 19 februarie 2001 pe rolul Judecătoriei

Drăgășani, reclamanta O.E.a chemat în judecată pe pârâții: I.T.,  ș.a., Comisia

locală Drăgășani pentru aplicarea Legii fondului funciar și Comisia Județeană

Vâlcea, solicitând să se constate că de pe urma defunctului tată I.G., decedat

în 1986, cu ultimul domiciliu în Drăgășani, ea este singura moștenitoare

acceptantă; ca atare, greșit a fost înscris în titlul de proprietate eliberat

defunctului ei frate I.C., dreptul asupra unei suprafețe de teren situat în

satul Zlătărei din Drăgășani, care a aparținut autorului său I.G.

Prin sentința civilă nr. 3157 din 5

noiembrie 2001 rămasă irevocabilă, Judecătoria Drăgășani și-a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați, ca instanță

de la ultimul domiciliu al defunctului I.C., decedat în anul 1996.

La rândul său, Judecătoria Galați,

prin sentința civilă nr. 6737 din 9 decembrie 2001 și-a declinat competența în

favoarea Judecătoriei Drăgășani, reținând în motivare că potrivit cererii

principale, în discuție este dreptul de proprietate asupra unui imobil situat

pe raza instanței inițial investite și în plus toți pârâții locuiesc pe aceeași

rază teritorială fiind incidente dispozițiile de drept comun ale art.  5 C.

proc. civ.

Potrivit art. 22 alin. (3) C. proc.

civ., Înalta Curte de Casație și Justiție este legal sesizată pentru

pronunțarea regulatorului de competență.

Analizând dosarele atașate, se

constată că în speță, competenta de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei

Drăgășani, pentru următoarele considerente:

Causa petendi

în speță o reprezintă

eliberarea titlului de proprietate nr. 1518/14200 din 26 august 1997 cu privire

la o suprafață de teren din satul Zlătărei (ce a aparținut tatălui părților

I.G.) pe numele defunctului frate al reclamantei, I.G.C., decedat la Galați în

anul 1996, despre care reclamanta a afirmat că ar fi renunțat la moștenirea

tatălui, astfel încât nu i se putea reconstitui dreptul de proprietate conform

Legii nr. 18/1991.

La dosar s-a depus certificatul de

moștenitor eliberat în anul 1969 de pe urma lui I.G., tatăl reclamantei, din

care rezultă că aceasta este singura moștenitoare legală acceptantă, restul

fraților, printre care și I.C. apărând ca renunțători.

Ca atare, în discuție este dacă

Comisia de fond funciar constituită la nivel local și județean a procedat

corect emițând titlu de proprietate în favoarea unui renunțător la succesiune.

Împrejurarea că acesta a decedat

ulterior la Galați nu era de natură a atrage  competența teritorială a acelei

instanțe, atâta timp cât în discuție nu este succesiunea acestuia.

Conform art. III alin. (2) din Legea

nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.

18/1991, soluționarea cererilor ce au ca obiect constatarea nulității actelor

de reconstituire în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, este de

competența instanțelor judecătorești de drept comun, care au plenitudine de

jurisdicție.

În speță, terenul este situat pe

raza Judecătoriei Drăgășani, fapt ce atrage competența teritorială potrivit

art. 13 C. proc. civ. În plus, toți pârâții au domiciliile, respectiv sediile

pe aceeași rază teritorială, astfel încât și potrivit art. 5 C. proc. civ.,

competența aparținea instanței inițial investite, Judecătoria Drăgășani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește competența de soluționare

a acțiunii formulată de reclamanta O.E., în favoarea Judecătoriei Drăgășani.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi  12 martie

2004.