ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2178/2004

Asupra conflictului negativ de competență: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 19 februarie 2001 pe rolul Judecătoriei Drăgășani, reclamanta O.E.a chemat în judecată pe pârâții: I.T., ș.a., Comisia locală Drăgășani pentru aplicarea Legii fondului funciar și Comisia Județeană Vâlcea, solicitând să se constate că de pe urma defunctului tată I.G., decedat în 1986, cu ultimul domiciliu în Drăgășani, ea este singura moștenitoare acceptantă; ca atare, greșit a fost înscris în titlul de proprietate eliberat defunctului ei frate I.C., dreptul asupra unei suprafețe de teren situat în satul Zlătărei din Drăgășani, care a aparținut autorului său I.G.

Prin sentința civilă nr. 3157 din 5 noiembrie 2001 rămasă irevocabilă, Judecătoria Drăgășani și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați, ca instanță de la ultimul domiciliu al defunctului I.C., decedat în anul 1996. La rândul său, Judecătoria Galați, prin sentința civilă nr. 6737 din 9 decembrie 2001 și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Drăgășani, reținând în motivare că potrivit cererii principale, în discuție este dreptul de proprietate asupra unui imobil situat pe raza instanței inițial investite și în plus toți pârâții locuiesc pe aceeași rază teritorială fiind incidente dispozițiile de drept comun ale art. 5 C. proc. civ. Potrivit art. 22 alin. (3) C. proc.

civ., Înalta Curte de Casație și Justiție este legal sesizată pentru pronunțarea regulatorului de competență. Analizând dosarele atașate, se constată că în speță, competenta de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Drăgășani, pentru următoarele considerente: Causa petendi în speță o reprezintă eliberarea titlului de proprietate nr. 1518/14200 din 26 august 1997 cu privire la o suprafață de teren din satul Zlătărei (ce a aparținut tatălui părților I.G.) pe numele defunctului frate al reclamantei, I.G.C., decedat la Galați în anul 1996, despre care reclamanta a afirmat că ar fi renunțat la moștenirea tatălui, astfel încât nu i se putea reconstitui dreptul de proprietate conform Legii nr. 18/1991.

La dosar s-a depus certificatul de moștenitor eliberat în anul 1969 de pe urma lui I.G., tatăl reclamantei, din care rezultă că aceasta este singura moștenitoare legală acceptantă, restul fraților, printre care și I.C. apărând ca renunțători. Ca atare, în discuție este dacă Comisia de fond funciar constituită la nivel local și județean a procedat corect emițând titlu de proprietate în favoarea unui renunțător la succesiune. Împrejurarea că acesta a decedat ulterior la Galați nu era de natură a atrage competența teritorială a acelei instanțe, atâta timp cât în discuție nu este succesiunea acestuia. Conform art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, soluționarea cererilor ce au ca obiect constatarea nulității actelor de reconstituire în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, este de competența instanțelor judecătorești de drept comun, care au plenitudine de jurisdicție.

În speță, terenul este situat pe raza Judecătoriei Drăgășani, fapt ce atrage competența teritorială potrivit art. 13 C. proc. civ. În plus, toți pârâții au domiciliile, respectiv sediile pe aceeași rază teritorială, astfel încât și potrivit art. 5 C. proc. civ., competența aparținea instanței inițial investite, Judecătoria Drăgășani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Stabilește competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanta O.E., în favoarea Judecătoriei Drăgășani. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 martie 2004.