ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 61/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de SC”Ardamcos”SA Constanța împotriva sentinței civile nr.56/CA din 7 mai 2002 a Curții de Apel Constanța – Secția de contencios administrativ. La apelul nominal s-a prezentat intimatul pârât Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de consilierul juridic A.L., lipsind recurenta reclamantă SC”Ardamcos”SA Constanța și intimata pârâtă Administrația Finanțelor Publice a municipiului Constanța. Procedura completă. S-a referit că recursul nu a fost timbrat, recurenta fiind citată cu mențiunea timbrării acestuia. Consilierul juridic A.L. a solicitat anularea recursului, ca netimbrat. Procurorul A.B. a pus concluzii în sensul anulării recursului, ca netimbrat.

C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 15.03.2002, reclamanta SC”Ardamcos”SA Constanța a solicitat anularea notei de constatare încheiată la 11.05.2001 de Administrația Finanțelor Publice a municipiului Constanța și a deciziei nr.108/30.01.2002 emisă de Ministerul Finanțelor Publice, susținând că a fost nelegal obligată să plătească la bugetul statului suma de 1.281.571.357 lei, reprezentând majorări de întârziere pentru neplata la termen a impozitului pe profit și a TVA.

Curtea de Apel Constanța – Secția de contencios administrativ a respins acțiunea ca nefondată prin sentința civilă nr.56/CA/7.05.2002, cu motivarea că nu poate fi analizat fondul pricinii în condițiile în care contestația reclamantei a fost corect respinsă de Ministerul Finanțelor Publice pentru depășirea termenului de 15 zile, prevăzut sub sancțiunea decăderii în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.13/2001, aprobată prin Legea nr.506/2001. Impotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, solicitând casarea hotărârii în baza art.304 pct.5 Cod procedură civilă. Recurenta a susținut că hotărârea atacată a fost formulată cu încălcarea dreptului său la apărare, deoarece a fost respinsă cererea avocatului său de amînare a cauzei pentru pregătirea apărării și imposibilitate de prezentare.

Recurenta a învederat că, nu a avut posibilitatea să administreze probe utile în soluționarea excepției de tardivitate a contestației, iar instanța de fond nu a exercitat rol activ pentru stabilirea exactă a situației de fapt. Verificând actele dosarului, se reține că recurenta nu a achitat taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar datorate conform art.3 lit.m și art.11(1) din Legea nr.146/1997, art.II lit.m din Anexa la Hotărârea Guvernului nr.752/1999, art.3 din Legea nr.123/1997, deși prin citarea sa, i s-a adus la cunoștință atât obligația de a timbra, cât și cuantumul sumelor pe care trebuia să le achite. Constatând neîndeplinirea de către recurentă a obligației de plată a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, Curtea va aplica dispozițiile art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 și art.9 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995, aprobată prin Legea nr.123/1997, în sensul că va anula ca netimbrat prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Anulează recursul declarat de SC”Ardamcos”SA Constanța împotriva sentinței civile nr.56/CA din 7 mai 2002 a Curții de Apel Constanța – Secția de contencios administrativ, ca netimbrat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 ianuarie 2003.