ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 61/2003

S-a luat

în examinare recursul declarat de SC”Ardamcos”SA Constanța împotriva sentinței

civile nr.56/CA din 7 mai 2002 a Curții de Apel Constanța – Secția de

contencios administrativ.

La

apelul nominal s-a prezentat intimatul pârât Ministerul Finanțelor Publice

reprezentat de consilierul juridic A.L., lipsind recurenta reclamantă

SC”Ardamcos”SA Constanța și intimata pârâtă Administrația Finanțelor Publice a

municipiului Constanța.

Procedura

completă.

S-a

referit că recursul nu a fost timbrat, recurenta fiind citată cu mențiunea

timbrării acestuia.

Consilierul

juridic  A.L. a solicitat anularea recursului, ca netimbrat.

Procurorul

A.B. a pus concluzii în sensul anulării recursului, ca netimbrat.

C

U R T E A

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea  înregistrată  la  15.03.2002,  reclamanta SC”Ardamcos”SA

Constanța   a   solicitat   anularea   notei  de  constatare încheiată la

11.05.2001 de Administrația Finanțelor Publice a municipiului Constanța și a

deciziei nr.108/30.01.2002 emisă de Ministerul Finanțelor Publice, susținând că

a fost nelegal obligată să plătească la bugetul statului suma de 1.281.571.357

lei, reprezentând majorări de întârziere pentru neplata la termen a impozitului

pe profit și a TVA.

Curtea

de Apel Constanța – Secția de contencios administrativ a respins acțiunea ca

nefondată prin sentința civilă nr.56/CA/7.05.2002,  cu motivarea că nu poate fi

analizat fondul pricinii în condițiile în care contestația reclamantei a fost

corect respinsă de Ministerul Finanțelor Publice pentru depășirea termenului de

15 zile, prevăzut sub sancțiunea decăderii în Ordonanța de Urgență a Guvernului

nr.13/2001, aprobată prin Legea nr.506/2001.

Impotriva

acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, solicitând casarea hotărârii în

baza art.304 pct.5 Cod procedură civilă.

Recurenta

a susținut că hotărârea atacată a fost formulată cu încălcarea dreptului său la

apărare, deoarece a fost respinsă cererea avocatului său de amînare a cauzei

pentru pregătirea apărării și imposibilitate de prezentare. Recurenta a

învederat că,  nu a avut posibilitatea să administreze probe utile în

soluționarea excepției de tardivitate a contestației, iar instanța de fond nu a

exercitat rol activ pentru stabilirea exactă a situației de fapt.

Verificând

actele dosarului, se reține că recurenta nu a achitat taxa judiciară de timbru

și timbrul judiciar datorate conform art.3 lit.m și art.11(1) din Legea

nr.146/1997, art.II lit.m din Anexa la Hotărârea Guvernului nr.752/1999, art.3

din Legea nr.123/1997, deși prin citarea sa, i s-a adus la cunoștință atât

obligația de a timbra, cât și cuantumul sumelor pe care trebuia să le achite.

Constatând

neîndeplinirea de către recurentă a obligației de plată a taxei judiciare de

timbru și a timbrului judiciar, Curtea va aplica dispozițiile art.20 alin.3 din

Legea nr.146/1997 și art.9 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995,  aprobată prin

Legea nr.123/1997, în sensul că va anula ca netimbrat prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Anulează

recursul declarat de SC”Ardamcos”SA Constanța împotriva sentinței civile

nr.56/CA din 7 mai 2002 a Curții de Apel Constanța – Secția de contencios

administrativ, ca netimbrat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 15 ianuarie 2003.