ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1505/2003

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la

Tribunalul Galați sub nr. 7759 din 11 septembrie 2000, reclamantul Fondul

Proprietății de stat București, în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.A. Galați

a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună obligarea

pârâtei să-i plătească suma de 214.090.287 lei, reprezentând daune interese

moratorii pentru plata cu întârziere a dividendelor pentru exercițiul financiar

al anului 1996, calculate la nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D. la

depozitele constituite de persoanele juridice pe termen de un an.

Tribunalul Galați, prin sentința nr.

7569 din 24 octombrie 2000, a respins acțiunea, ca nefondată.

În pronunțarea acestei soluții,

instanța a reținut, în esență, pe de o parte că, potrivit art. 68 din Legea nr.

31/1991, republicată, aportul asociaților la capitalul social nu este generator

de dobânzi și, pe de altă parte, că dobânda legală, în materie comercială, se

stabilește la nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de B.N.R.

Apelul declarat de reclamantă

împotriva acestei sentințe a fost anulat, ca netimbrat, prin decizia nr. 141/ A

din 28 februarie 2001 de Curtea de Apel Galați, secția comercială și de

contencios administrativ.

Recursul declarat împotriva

sus-menționatei decizii de către reclamantă a fost admis prin decizia nr. 7288

din 5 decembrie 2001, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, secția

comercială, în speță, reclamanta fiind exonerată de plata taxei de timbru prin

îndeplinirea cumulativă a cerințelor prevăzute de art. 17 din Legea nr.

146/1997.

Prin urmare, s-a casat decizia

recurată și cauza a fost trimisă spre rejudecarea apelului.

În rejudecare, Curtea de Apel

Galați, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 27/

A din 18 iunie 2002, a respins excepția tardivității acțiunii invocată de pârâta

S.C. C. S.A. Galați și a admis apelul reclamantei A.P.A.P.S., a schimbat

sentința atacată, în sensul că a admis, în parte, acțiunea și a obligat pârâta

la plata sumei de 205.930.974 lei cu titlu de daune interese moratorii.

În pronunțarea acestei decizii,

instanța a reținut, în esență, în fondul pricinii, că dividendele sunt

purtătoare de dobânzi și că dobânda datorată de debitor este dobânda pieții

care poate fi raportată numai la taxa oficială a scontului a B.N.R.

Împotriva acestei din urmă decizii au

declarat recurs reclamanta A.P.A.P.S. și pârâta S.C. C. S.A. Galați,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Criticile reclamantei, circumscrise

motivului de modificare prevăzut de art. 304 alin. (9) C. proc. civ., vizează

faptul că instanța de apel, în mod neîntemeiat, nu a luat în considerare

calculul daunelor interese raportat la nivelul dobânzii B.R.D., acesta fiind

datorate în temeiul art. 43 C. com.

Criticile aduse de pârâtă sunt

subsumate motivului de modificare prevăzut de art. 304 (9) C. proc. civ. și

vizează calculul incorect al dobânzilor comerciale luat în considerare de

instanță.

Curtea, analizând decizia recurată prin prisma

criticilor formulate, constată că recursurile sunt neîntemeiate pentru motivele

ce se vor arăta.

În ceea ce privește recursul

reclamantei.

Potrivit dispozițiilor art. 1088 C.

civ., la obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele interese pentru

neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în

materie de comerț, de fidejusiune și societate.

Este de necontestat că, în cauză,

obligația care nu a fost îndeplinită este comercială, așa încât se aplică

dispozițiile art. 43 C. com. care stipulează că datoriile comerciale lichide și

exigibile produc dobândă de drept din ziua când devin exigibile.

Stăruința recurentei de i se acorda

dobânda pentru depozitele constituite de persoanele juridice pe termen de un an

nu poate fi primită întrucât sumele încasate cu titlu de dividende se varsă la

bugetul statului, nefiind menite să ducă la constituirea de depozite.

În ceea ce privește recursul

pârâtei, criticile aduse urmează a fi înlăturate cu următoarea motivare.

Este adevărat că O.G. nr. 9/2000,

care reglementează dobânda în materie comercială, este ulterioară momentului

nașterii obligației de plată a dividendelor, dar și în lipsa acestui act

normativ sau al unei stipulații convenționale între părți s-a acordat constant

dobânda la nivelul taxei de scont a B.N.R. care s-a considerat cea mai stabilă

și mai echitabilă într-un moment în care nu se mai putea pune în discuție

dobânda legală stabilită prin Decretul nr. 311/1954.

În considerarea celor ce preced,

Curtea urmează a respinge ambele recursuri ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

reclamanta A.P.A.P.S., împotriva deciziei nr. 27/ A din 18 iunie 2002 a Curții

de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, și recursul

declarat de pârâta S.C. C. S.A. Galați, împotriva aceleași decizii, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică,

astăzi 11 martie 2003.