ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1505/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Galați sub nr. 7759 din 11 septembrie 2000, reclamantul Fondul Proprietății de stat București, în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.A. Galați a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună obligarea pârâtei să-i plătească suma de 214.090.287 lei, reprezentând daune interese moratorii pentru plata cu întârziere a dividendelor pentru exercițiul financiar al anului 1996, calculate la nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D. la depozitele constituite de persoanele juridice pe termen de un an. Tribunalul Galați, prin sentința nr. 7569 din 24 octombrie 2000, a respins acțiunea, ca nefondată.

În pronunțarea acestei soluții, instanța a reținut, în esență, pe de o parte că, potrivit art. 68 din Legea nr. 31/1991, republicată, aportul asociaților la capitalul social nu este generator de dobânzi și, pe de altă parte, că dobânda legală, în materie comercială, se stabilește la nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de B.N.R. Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentințe a fost anulat, ca netimbrat, prin decizia nr. 141/ A din 28 februarie 2001 de Curtea de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ. Recursul declarat împotriva sus-menționatei decizii de către reclamantă a fost admis prin decizia nr. 7288 din 5 decembrie 2001, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, în speță, reclamanta fiind exonerată de plata taxei de timbru prin îndeplinirea cumulativă a cerințelor prevăzute de art. 17 din Legea nr. 146/1997.

Prin urmare, s-a casat decizia recurată și cauza a fost trimisă spre rejudecarea apelului. În rejudecare, Curtea de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 27/ A din 18 iunie 2002, a respins excepția tardivității acțiunii invocată de pârâta S.C. C. S.A. Galați și a admis apelul reclamantei A.P.A.P.S., a schimbat sentința atacată, în sensul că a admis, în parte, acțiunea și a obligat pârâta la plata sumei de 205.930.974 lei cu titlu de daune interese moratorii. În pronunțarea acestei decizii, instanța a reținut, în esență, în fondul pricinii, că dividendele sunt purtătoare de dobânzi și că dobânda datorată de debitor este dobânda pieții care poate fi raportată numai la taxa oficială a scontului a B.N.R.

Împotriva acestei din urmă decizii au declarat recurs reclamanta A.P.A.P.S. și pârâta S.C. C. S.A. Galați, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Criticile reclamantei, circumscrise motivului de modificare prevăzut de art. 304 alin. (9) C. proc. civ., vizează faptul că instanța de apel, în mod neîntemeiat, nu a luat în considerare calculul daunelor interese raportat la nivelul dobânzii B.R.D., acesta fiind datorate în temeiul art. 43 C. com. Criticile aduse de pârâtă sunt subsumate motivului de modificare prevăzut de art. 304 (9) C. proc. civ. și vizează calculul incorect al dobânzilor comerciale luat în considerare de instanță. Curtea, analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, constată că recursurile sunt neîntemeiate pentru motivele ce se vor arăta.

În ceea ce privește recursul reclamantei. Potrivit dispozițiilor art. 1088 C. civ., la obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerț, de fidejusiune și societate. Este de necontestat că, în cauză, obligația care nu a fost îndeplinită este comercială, așa încât se aplică dispozițiile art. 43 C. com. care stipulează că datoriile comerciale lichide și exigibile produc dobândă de drept din ziua când devin exigibile. Stăruința recurentei de i se acorda dobânda pentru depozitele constituite de persoanele juridice pe termen de un an nu poate fi primită întrucât sumele încasate cu titlu de dividende se varsă la bugetul statului, nefiind menite să ducă la constituirea de depozite.

În ceea ce privește recursul pârâtei, criticile aduse urmează a fi înlăturate cu următoarea motivare. Este adevărat că O.G. nr. 9/2000, care reglementează dobânda în materie comercială, este ulterioară momentului nașterii obligației de plată a dividendelor, dar și în lipsa acestui act normativ sau al unei stipulații convenționale între părți s-a acordat constant dobânda la nivelul taxei de scont a B.N.R. care s-a considerat cea mai stabilă și mai echitabilă într-un moment în care nu se mai putea pune în discuție dobânda legală stabilită prin Decretul nr. 311/1954. În considerarea celor ce preced, Curtea urmează a respinge ambele recursuri ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A.P.A.P.S., împotriva deciziei nr. 27/ A din 18 iunie 2002 a Curții de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, și recursul declarat de pârâta S.C. C. S.A. Galați, împotriva aceleași decizii, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 11 martie 2003.