ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3377/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamantul M.N. a chemat în

judecată Casa Județeană de Pensii Bacău, solicitând instanței ca în

contradictoriu cu pârâta, să dispună obligarea acesteia la calcularea

indemnizației și pentru perioadele mai 1950 – noiembrie 1951 și 1 decembrie

1951 – 31 decembrie 1951, când a efectuat stagiul militar la Detașamentul nr. 6

Moinești și Detașamentul de Muncă Cocârgeaua.

Curtea de Apel Bacău, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 11 din 25

februarie 2003, a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul M.N.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța a reținut că Detașamentul nr. 6 Moinești nu se regăsește înscris în

tabel, iar în ceea ce privește cel de al doilea detașament, Cocârgeaua, este

recunoscut începând cu anul 1952, astfel încât perioada anterioară acestui an

nu poate face obiectul actului normativ în discuție.

Împotriva acestei sentințe,

considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs reclamantul M.N.

Recurentul a susținut în esență că

așa cum rezultă din adresa primită de la Arhivele Naționale, în perioada mai

1950 - noiembrie 1951 și 1 decembrie 1951 – 31 decembrie 1951 a efectuat

stagiul militar la Detașamentul nr. 6 Moinești și Detașamentul de Muncă

Cocârgeaua.

Recursul este fondat, urmând a fi

admis pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:

Potrivit art. 1 din Legea nr.

309/2002, precum și cu cele ale Normelor metodologice de aplicare a acestei

legi, beneficiază de drepturile prevăzute de lege, persoanele care au efectuat

stagiul militar în detașamente de muncă, iar stabilirea acestora se face la

cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverințele

eliberate de centrele militare județene sau U.M. nr. 02405 Pitești - art. 6

alin. (2) din lege.

În cauză, din tabelul de la dosarul

instanței de fond, tabel cu evidența Detașamentelor și Unităților de Muncă din

cadrul D.G.S.M., precum și din copia livretului militar, rezultă că în cele

două perioade pentru care nu s-au acordat drepturile prevăzute de lege,

recurentul-reclamant și-a desfășurat activitatea în detașamente de muncă.

Cum prin hotărârea nr. 90 din 13

noiembrie 2002 a Casei Județene de Pensii Bacău – Comisia pentru aplicarea

prevederilor O.G. nr. 105/1999, a fost admisă cererea reclamantului, constatând

că se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002, doar pentru

perioada 1 ianuarie 1952 – 1 octombrie 1952, perioadă menținută și de instanța

de fond, rezultă că recursul urmează a fi admis, a se modifica sentința atacată

și în fond, a se admite acțiunea pentru întreaga perioadă solicitată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de M.N.

împotriva sentinței civile nr. 11 din 25 februarie 2003 a Curții de Apel Bacău,

secția comercială și de contencios administrativ.

Modifică sentința atacată și în

fond, admite acțiunea. Anulează hotărârea nr. 90 din 2002, eliberată de Casa

Județeană de Pensii Bacău, pe care o obligă să emită o nouă decizie, în sensul

că reclamantul beneficiază de drepturile stabilite prin Legea nr. 309/2002

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 21 octombrie 2003.