ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1246/2003

La data de 7 martie 2003 s-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca și Ministerul Finanțelor Publice prin Administrația Finanțelor Publice Cluj Napoca împotriva deciziei civile nr. 31 din 20 februarie 2002 a Curții de Apel Cluj – Secția Civilă.

Dezbaterile au fost consemnate în încheierea cu data de 7 martie 2003 iar pronunțarea s-a amânat la 13 martie 2003 și apoi la 27 martie 2003. C U R T E A Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 10 noiembrie 2000 pe rolul Tribunalului Cluj, reclamanții P.V., Ș.N., C.A.și P.D.au chemat în judecată Întreprinderea de localuri și locuințe din cadrul Primăriei Cluj și Administrația financiară Cluj, solicitând instanței, să constate că imobilul din str. Memorandumului nr. 12 trecut în proprietatea statului ca bun abandonat li se cuvine a fi restituit, împreună cu daunele pentru lipsa de folosință din anul 1952 până la predarea efectivă, instanța urmând a înscrie pe reclamanți în cartea funciară, fiecare cu câte ¼ drept de proprietate.

Contrar dispozițiilor art. 112 pct. 4 C.proc.civ., reclamanții nu au indicat temeiul în drept al acțiunii. Prin sentința civilă nr.107 din 19 martie 2001 Tribunalul Cluj a respins acțiunea, cu motivarea că din probele administrate a rezultat că imobilul pretins a fi intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, respectiv prin hotărâre judecătorească pronunțată în conformitate cu Decretul nr.111/1951, fiind abandonat. Această sentință a fost schimbată în urma admiterii apelului reclamanților, prin decizia nr. 31 din 20 februarie 2002 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, în sensul că: a fost admisă în parte acțiunea, s-a constatat nulitatea actului de preluare de către stat a imobilelor situate în Cluj-Napoca, str. Memorandumului nr. 12 și str. Nicolae Filipescu nr. 9, s-a dispus rectificarea intabulării din cf nr.278/1957 și înscrierea dreptului de proprietate în favoarea vechilor proprietari: L.S., născută P., P.G., P.V., Ș.P., Ș.I..

Au fost respinse celelalte capete ale acțiunii. În motivarea soluției adoptate, instanța a analizat separat situația celor două imobile: cel din str. Memorandumului nr. 12 – top 362 în cf nr. 4009 Cluj ce a fost proprietate comună pe cote părți a proprietarilor anterior enumerați, cu privire la care s-a pronunțat, sentința civilă nr.230/4 februarie 1953 de Tribunalul Popular al orașului Cluj, prin care în baza art. 1 din Decretul nr.111/1950 a fost trecut în proprietatea statului ca bun abandonat, sentința intabulată prin încheierea nr.278/1957 în cf nou înființată nr.22786. Sentința nr.230/1953 a fost atacată în justiție, formând în prezent obiectul unui alt dosar, nr.5207/2000 al Tribunalului Cluj, suspendat în baza art. 244 pct. 1 C.pr.civ.

până la soluționarea irevocabilă a prezentei cauze. Și imobilul situat în str. Petroșeni nr. 11 (fostă Filipescu nr. 9) s-a reținut că a fost identificat în aceeași carte funciară cu nr.top. 339, fost proprietatea comună pe cote-părți a acelorași persoane, preluat de stat în anul 1953. Și cu privire la acest imobil s-au declanșat alte acțiuni în justiție, între aceleași părți (dosar nr.9018/2001 al Tribunalului Cluj). Cu privire la ambele imobile, Curtea de Apel Cluj a reținut în considerente că au trecut în proprietatea statului fără titlu valabil (str. Memorandumului), respectiv fără nici un titlu (str.Petroșeni), în înțelesul art. 6 din Legea nr.213/2998. Ca atare, instanța de apel a constatat întemeiată cererea reclamantelor, succesori în drepturi ai foștilor proprietari, de a se recunoaște lipsa temeiului legal al posesiei statului asupra celor două imobile.

În schimb au fost respinse capetele de cerere ce vizau: înscrierea reclamanților în cartea funciară cu motivarea că succesiunile antecesorilor lor nu au fost dezbătute; predarea posesiei, cu motivarea că nu au fost chemați în judecată ocupanții actuali ai imobilelor, chiriași sau chiar proprietari; plata unor despăgubiri, ca nefiind precizate și dovedite. Instanța de apel a reținut de asemeni că statul român este legitimat pasiv în proces față de capătul de cerere privind rectificarea cărții funciare care trebuie soluționat, conform art. 33 din Legea nr.7/1996, în contradictoriu cu proprietarul tabular, care este statul. Împotriva acestei decizii în termen legal au declarat recurs Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Cluj Napoca.

În esență, Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Cluj-Napoca a susținut că nu are calitate procesual pasivă în cauză, Ministerul Finanțelor Publice, pentru bunurile care alcătuiesc domeniul public al statului trebuie să figureze în nume propriu în proces, putând fi reprezentat numai în baza unei împuterniciri. Sub un alt aspect, decizia este criticată pe fond, ca fiind pronunțată cu ignorarea faptului că în favoarea statului a intervenit uzucapiunea tabulară, instanța încălcându-și competența atunci când a apreciat neconstituționalitatea Decretului nr.218/1960 și a Decretului nr.712/1966. Prin recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca decizia este criticată pentru încălcarea sau aplicarea greșită a legii, cu referire la art. 27 din Decretul-Lege nr.115/1938 privitoare la uzucapiune, precum și la împrejurarea că Decretul nr.111/1951 și sentința judecătorească pronunțată în aplicarea lui constituie un titlu valabil pentru stat.

Prin întâmpinare, reclamanții-intimați au solicitat respingerea recursurilor. Recursurile sunt fondate pentru motivele ce se vor expune în cele ce urmează. Din modul de formulare a capetelor de cerere ale acțiunii, se poate deduce că reclamanții urmăresc în principal revendicarea imobilului ce a aparținut autorului lor, Dr. Popoliță din Cluj-Napoca imobil înscris inițial într-o singură carte funciară rn. 4009 Cluj, situat astăzi administrativ pe două străzi diferite. Acțiunea a fost introdusă în contradictoriu cu Administrația financiară Cluj. Această persoană juridică nu are însă calitate procesual pasivă în cauză în raport cu dispozițiile art. 12 alin.5 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia și cu dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 18/2001 privind organizare și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice.

De aceea, constatând întemeiat acest motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ., se va admite recursul declarat de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Cluj-Napoca. Cu privire la fondul litigiului, Curtea constată că instanța de apel a pronunțat hotărârea cu ignorarea unor mijloace de apărare sau dovezi administrate care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 10 C.proc.civ. Astfel, pentru promovarea unei acțiuni în revendicare, reclamantul trebuie să fie proprietarul neposesor care se îndreaptă împotriva posesorului neproprietar al bunului său. În speță, înscrisurile depuse, comentate de însăși instanța de apel, au relevat că reclamanții, din prezenta acțiune au atacat, pe cale separată sentința judecătorească prin care bunul a fost preluat, în anul 1953, în proprietatea statului.

Litigiul în cauză este pe rol, fiind suspendat până la soluționarea litigiului de față. În realitate, dacă prezentul litigiu are natura unei cereri în revendicare (aspect pe care reclamanții vor trebui să-l precizeze în fața instanței de trimitere) iar pârâtul exhibă un titlu a cărui validitate este contestată în cadrul unui alt litigiu, pendinte, se impune analizarea de către instanța de trimitere (Tribunalul Cluj) a oportunității conexării celor două pricini, pentru mai buna administrare a justiției. În orice caz, în interpretarea art. 244 alin. 1 pct. 1 C.proc.civ., se poate reține că legalitatea sau nu a sentinței judecătorești prin care bunul ce a aparținut antecesorilor reclamanților a fost considerat abandonat în sensul Decretului nr.111/1951, constituie o chestiune prejudicială în raport cu acțiunea în revendicare de față.

De aceea, pronunțându-se pe fondul pricinii fără a aștepta soluționarea chestiunii prejudiciale a validității titlului de proprietate al statului, instanța de apel a pronunțat o hotărâre nelegală ce urmează a fi casată. Întrucât nici în p rima instanță temeiul în drept al pricinii și persoana pârâților nu a fost în mod clar precizată, cauza urmează a fi trimisă spre rejudecare în fața Tribunalului Cluj, care va cere reclamanților să indice pârâții în contradictoriu cu care înțeleg să li se recunoască în mod valabil pretențiile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Admite recursurile declarate de pârâții Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 31 din 20 februarie 2002 a Curții de Apel Cluj – secția civilă. Casează această decizie, precum și sentința civilă nr. 107 din 19 martie 2001 a Tribunalului Cluj și trimite cauza spre rejudecare la același tribunal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 martie 2003.