ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1769/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul Municipiul București prin Primarul General împotriva deciziei civile nr. 289 A din 17 iunie 2002 a Curții de Apel București – Secția a III –a Civilă. La apelul nominal s-au prezentat recurentul-pârât Municipiul București prin Primarul General, reprezentat de consilierul juridic O.O., intimata-reclamantă I.L., personal și asistată de avocat P.I., lipsind intimata-pârâtă S.C.”U.”SA București. Procedura completă. Curtea, luând act că nu mai sunt cereri prealabile, a acordat cuvântul părților în dezbaterea recursului. Consilierul juridic O.O. a lăsat la aprecierea instanței soluția recursului. Avocat P.I. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 3498 din 9 iunie 2000 reclamanta I.L. a chemat în judecată Primăria Municipiului București și S.C.”U.”SA București solicitând să fie obligați pârâții să-i lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 900 m.p. situată în București, Splaiul Unirii, nr. 303, sector 3. În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că terenul în litigiu, expropriat prin Decretul nr. 242/1987 nu a fost utilizat potrivit scopului pentru care a fost preluat în proprietatea Statului Român. Tribunalul București – Secția a V – a civilă și de contencios administrativ prin sentința civilă nr. 5/9 ianuarie 2001 a admis în parte acțiunea și a obligat pârâtele să lase reclamantei, în deplină proprietate și posesie suprafața de 497,53 m.p.

teren situat în București, Splaiul Unirii, nr. 303, sector 3. Curtea de Apel București – Secția a III – a civilă prin decizia civilă nr. 289 din 17 iunie 2002 a admis apelul declarat de pârâta S.C.”U.”SA împotriva sentinței civile nr. 5 din 9 ianuarie 2001 a Tribunalului București, Secția a V – a civilă pe care a schimbat-o în parte în sensul că a respins acțiunea față de această pârâtă pentru lipsa calității procesuale pasive. Apelul declarat de Primăria Municipiului București împotriva aceleiași sentințe a fost respins. S-a reținut că terenul în suprafață de 728 m.p. teren, dobândit de reclamanta I.L. prin succesiune de la părinții săi, V.D., decedat la data de 29 noiembrie 1960 și V.D., decedată la data de 8 septembrie 1984 a fost expropriat prin Decretul nr.242/1987 pentru amenajarea râului Dâmbovița.

S-a arătat că suprafața de 497,35 m.p. teren nu a fost utilizată potrivit scopului pentru care a fost expropriată precum și, în temeiul art. 35 din Legea nr. 33/1994, poate fi retrocedată reclamantei. În termen legal, împotriva deciziei civile nr. 289 din 17 iunie 2002 a Curții de Apel București, Secția a III – a civilă, a declarat recurs Primăria Municipiului București prin Primarul General solicitând casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc.civ. și susținând că nu are calitate procesuală pasivă. Recursul urmează să fie admis ca fondat pentru următoarele considerente: În principiu, în acțiunea în revendicare de drept comun întemeiată pe dispozițiile art. 480 C.civ., ca de altfel în orice acțiune reală imobiliară ce tinde la readucerea bunului în patrimoniul proprietarului neposesor, calitate procesuală pasivă are posesorul neproprietar al bunului.

Prin dispozițiile art. 12 pct. 4 și 5 din Legea nr. 213 din 24 noiembrie 1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, unitățile administrativ teritoriale sunt reprezentate de către consiliile județene, de Consiliul General al Municipiului București sau de consiliile locale. Conform art. 19 pct. 1 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale unitățile administrativ teritoriale sunt comunele, orașele și județele, care au potrivit art. 18 din aceeași lege deplină capacitate ca persoane juridice. Potrivit art. 21 pct. 1 din Legea nr.215/2001 autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale (Consiliul General al Municipiului București) și primarii, ca autorități executive.

Art. 67 din același act normativ dispune că Primarul General al capitalei reprezintă municipiul în relațiile cu persoanele fizice sau juridice, din țară și din străinătate, precum și în justiție. Coroborând dispozițiile legale menționate rezultă că au calitatea procesuală să reprezinte unitatea administrativ teritorială, ambele structuri: Consiliul General al Municipiului București prin Președintele acestuia și Primarul General al Municipiului București. În speță, unitatea administrativ teritorială – Municipiul București – a fost legal reprezentată prin Primarul General. Prin art. 35 alin. 1 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de 1 an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrările nu au fost începute, foștii proprietari pot să ceară retrocedarea lor dacă nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică.

În speță, instanțele de fond și de apel au reținut greșit că sunt îndeplinite condițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 întrucât imobilul a fost utilizat potrivit scopului pentru care a fost expropriat. Astfel, în temeiul Decretului nr.242/1997 suprafața de 728 m.p. teren situat în București, Splaiul Indepenței nr. 303, Sector 3 a fost preluat de la reclamanta I.L. pentru amenajarea râului Dâmbovița. Din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de ing. L.G. schița anexă a acesteia (fila 50 dos. 3498/2000) și planul topo (fila 54 același dosar) rezultă că o parte din teren a fost folosită pentru realizarea unui taluz al râului Dâmbovița și lărgirea Splaiului Unirii iar pe cealaltă parte se află două cămine de uzitare pentru conductele de termoficare ce traversează terenul.

Cum scopul de utilitate publică al exproprierii a fost realizat, Curtea va admite recursul, va casa decizia curții de apel și sentința tribunalului și pe fond va respinge acțiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Admite recursul declarat de pârâtul Municipiul București prin Primarul General. Casează decizia civilă nr. 289 A din 17 iunie 2002 a Curții de Apel București – Secția a III – a Civilă precum și sentința civilă nr. 5 din 9 ianuarie 2001 a Tribunalului București – Secția a V – a și respinge acțiunea formulată de reclamanta I.L., ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai 2003.