ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1335/2003

S-a luat

în examinare recursul declarat de reclamanta V.N.împotriva deciziei nr.459 A

din 30 octombrie 2001 a Curții de Apel București – Secția a III a civilă.

La apelul

nominal s-a prezentat: intimatul-pârât Consiliul General al Municipiului

București, reprezentat de O.O., lipsind recurenta-reclamantă V.N.

Procedura

completă.

Recursul este

scutit de timbru.

Instanța

constată că pricina este în stare de judecată și dă cuvântul părții prezente cu

privire la recurs.

Consilier

juridic O.O., pentru intimatul-pârât Consiliul General al Municipiului

București, solicită respingerea recursului ca nefondat.

C U R T E A

Asupra

recursului de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată sub nr.10886/1998 pe rolul Judecătoriei sectorului 5

București, reclamanta V.N. a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul General al

Municipiului București și a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să i se

restituie terenul în suprafață de 500 m.p. situat în București str.Argilei

loturile 7 și 9.

În

motivarea cererii reclamanta a susținut că terenul în litigiu a  aparținut

părinților ei Ș.G.și Ș.M.de la care a fost preluat de stat fără nici un  titlu.

După parcurgerea

unui prim ciclu procesual cauza a fost reînregistrată sub nr.6175/2000 pe rolul

Tribunalului București – secția a V a civilă și de contencios administrativ.

În fața

acestei instanțe părțile s-au declarat de acord să se păstreze materialul

probator administrat în cauză în faza anterioară a judecății.

Pe baza

materialului probator  administrat în cauză s-a pronunțat sentința civilă

nr.20/16.01.2001 de către Tribunalul București – secția a V a civilă și de

contencios administrativ prin care acțiunea reclamantei V.N.a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Pentru a

pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că terenul a cărui

retrocedare este cerută de reclamantă a fost expropriat pentru cauză de

utilitate publică prin Decretul 345/1964 emis de fostul Consiliu de Stat în

vederea unui cvartal de locuințe din Zona Romancierilor, aflată în cartierul Drumul

Taberei.

Că

întreaga suprafață de teren a fost utilizat în scopul pentru care a fost

expropriată fiind ocupată în prezent de blocuri, spații verzi, alei pietonale,

locuri de joacă pentru copii, artere de  circulație, etc.

Că în

această situație nu-și găsesc aplicațiunea prevederile art.35 din Legea

nr.33/1994.

Apelul

declarat împotriva sentinței civile nr.20/16.01.2001 de reclamanta V.N.a fost

respins ca nefondat prin decizia civilă nr.459/A/30.10.2001 pronunțată de

Curtea de Apel București – secția a III a civilă, cu aceeași motivare.

Împotriva

acestei decizii a declarat în termen recurs, reclamanta V.N.care fără a invoca

vreun motiv de casare din cele prevăzute de art.304 C.proc.civ.critică hotărârile

în cauză, în esență, pentru următoarele motive:

- greșit a

fost soluționată pricina în conformitate cu prevederile Legii nr.33/1994, în

cauză fiind aplicabile prevederile  art.2 din Legea nr.10/2001;

- instanța

de apel a respins în mod greșit apelul ca nefondat, cu motivarea că reclamanta

nu a solicitat niciodată despăgubirile prevăzute de art.481 C.civ.ceea ce face

să se presupună că exproprierea s-a făcut cu respectarea cerințelor legale

pentru expropriere.

Examinând recursul de față raportat la prevederile art.304 C.proc.civ.și la

motivele invocate de recurenră se constată că este nefondat și urmează a fi

respins ca atare pentru următoarele considerente.

Niciodată

de-a lungul procesului reclamanta nu a invocat în susținerea pretențiilor sale,

ca temei juridic prevederile  Legii nr.10/2001 conturându-și acțiunea la

prevederile art.480-481 C.civ.

Ori Legea

nr.10/2001 prin art.47 alin.1 permite, în cauzele aflate în curs de judecată la

data intrării în vigoare a legii, continuarea judecății începute potrivit

dreptului comun. În speță, recurenta a sesizat cu acțiunea în revendicare

instanțe de fond la 5.10.1998 și a  înțeles să continue judecata după procedura

începută la data  arătată.

Apelul

reclamantei V.N.a fost respins pentru că din probele administrate rezultă că

instanța de fond a reținut în mod temeinic că scopul exproprierii a fost

realizat, întreg terenul solicitat  a fi retrocedat fiind utilizat pentru

sistemazizarea zonei, spațiile neconstruite fiind destinate pentru folosința

normală a blocurilor construite precum și a celorlalte edificii de utilitate

publică.

Celelalte

critici formulate în motivarea recursului, nu vizează nici unul din motivele de

casare prevăzute de art.304 C.proc.civ., ele constituind referințe la omisiuni

ale organelor administrative privind ținerea evidențelor în rolurile fiscale.

Așa fiind,

recursul de față urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat  de reclamanta V.N.împotriva deciziei nr.459 A

din 30 octombrie 2001 a Curții de Apel București – Secția a III a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 2 aprilie 2003.