ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.04.2003

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1636/2003

HOTĂRÂRE
18.04.2003
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1636/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

S-a luat în examinare recursul în anulare declarat

de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție

împotriva deciziei nr.470 din 4 martie 2002 a Curții de Apel Alba Iulia –

Secția civilă.

La apelul nominal s-au

prezentat intimatul-pârât Ministerul Apărării Naționale prin consilier juridic

M.R.care răspunde și pentru U.M.01606 Sibiu, precum și chematul în garanție

Ministerul Finanțelor Publice prin consilier juridic E.B., lipsind

intimatul-reclamant P.A.D.

Procedura completă.

Reprezentanta Ministerului

Public susține recursul în anulare astfel cum a fost formulat, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei pronunțate de Curtea de Apel și menținerea

soluției instanței de fond.

Consilier juridic M.R.pune

concluzii în același sens. Solicită instanței să admită cererea de restabilire

a situației anterioare executării.

Consilier juridic E.B. pune

concluzii de admitere a recursului în anulare și restabilirea situației

anterioare executării.

Asupra recursului în

anulare de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 23 iulie 2001, P.A.D. a chemat în judecată Ministerul Apărării Naționale –

U.M.01606 Sibiu și Ministerul Finanțelor solicitând obligarea lor la plata

sumei de 69.064.890 lei actualizată potrivit indicelui de inflație la data

achitării efective, reprezentând impozit aplicat și reținut nelegal asupra

ajutoarelor și plăților compensatorii cuvenite în baza art.31 din Legea

nr.138/1999 și art.7 din O.G.nr.7/1998.

Prin sentința civilă nr.350

din 25.10.2001 a Tribunalului Sibiu a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată,

avându-se în vedere în principal că reclamantul era îndreptățit să primească

plățile compensatorii și ajutoarele cuvenite în sumă netă, după deducerea

impozitului, astfel cum i-au fost plătite la data trecerii în rezervă.

Recursul declarat de

reclamant împotriva acestei hotărâri a fost admis prin decizia nr.470 din

04.03.2002 a Curții de Apel Alba Iulia, prin care a fost modificată sentința în

sensul admiterii în parte a acțiunii și a cererii de chemare în garanție,

pârâții fiind obligați la plata sumei de 31.322.308 lei. S-a reținut că Legea

nr.138/1999 conține dispoziții speciale ce derogă de la prevederile O.G.

nr.73/1999 prevede limitativ veniturile neimpozabile, între care sunt trecute

și ajutoarele acordate potrivit legilor speciale.

Considerând că această

decizie a fost pronunțată cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat

o soluționare greșită a cauzei pe fond, Procurorul General al Parchetului de pe

lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat recurs în anulare, conform art.330

pct.2 C.proc.civ., solicitând casarea ei și menținerea soluției instanței de

fond.

Se susține că instanța a

încălcat dispozițiile art.4,6,23 și 86 din O.G.nr.73/1999, făcând o greșită

aplicare a legii. Astfel, s-a reținut greșit că în cauză operează scutirea de impozit

pe venit prevăzută de art.4 lit.f din O.G. nr.73/1999, ce se referea la plățile

compensatorii calculate pe baza soldelor lunare nete acordate cadrelor militare

trecute în rezervă ca urmare a nevoilor de reducere și restructurare.

Recursul în anulare este

întemeiat, urmând a fi admis, în raport de cele ce urmează:

În mod necontestat, din

probele dosarului rezultă că reclamantul a fost trecut în rezervă conform

art.85 alin.1 lit.e din Legea nr.80/1995, începând cu data de 30 iunie 2000.

Ca urmare, i s-au acordat

plăți compensatorii, în temeiul art.7 din O.U.G. nr.7/1998, reținându-se

impozitul aferent.

Potrivit prevederilor art.4

lit.f și art.23 lit.f din O.U.G. nr.73/1999, în vigoare de la data de 1

ianuarie 2000 și aplicabilă, conform art.70, veniturilor realizate începând cu

această dată, sunt asimilate salariile în vederea impunerii, drepturile de

soldă lunară, indemnizațiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi ale

cadrelor militare, acordate potrivit legii. Cum drepturile bănești acordate

cadrelor militare la trecerea în rezervă sunt de natură salarială, rezultă că

ele urmează a se impozita conform legii.

În acest context,

dispozițiile privind neimpozitarea sumelor acordate conform art.31 alin.1 și 2

din Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului

militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și

siguranță națională, la care face trimitere instanța de recurs, au devenit

inaplicabile de la 1 ianuarie 2000, data intrării în vigoare a O.U.G.

nr.73/1999.

Pe de altă parte, este de

reținut că scutirea de impozit pe venit este prevăzută de art.6 lit.f din

O.U.G. nr.73/1999 pentru sumele reprezentând plăți compensatorii, calculate pe

baza soldelor lunare nete

acordate cadrelor militare trecute în

rezervă, precum și ajutoarelor stabilite în raport cu solda lunară netă,

acordată la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie.

Cum ajutoarele prevăzute de

art.31 alin.1 din Legea nr.138/1999 au fost stabilite în raport de solda lunară

brută, rezultă că acestea nu sunt scutite de impozitul pe venit.

Se constată că, instanța de

recurs, admițând acțiunea, a ignorat prevederile legale redate mai sus,

aplicabile în cauză.

Așa fiind, în baza

dispozițiilor art.330

3

combinat cu art.304 pct.9 și art.312

C.proc.civ., recursul în anulare de față va fi admis, se va modifica decizia

pronunțată în sensul respingerii recursului declarat de reclamant împotriva

soluției instanței de fond, prin care a fost respinsă acțiunea, ca nefondată.

Conform art.404

2

C.proc.civ. se va admite în consecință cererea de restabilire a situației

anterioare executării, formulată de Ministerul Apărării Naționale.

Admite recursul în anulare declarat de Procurorul

General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.

Modifică decizia nr.470 din

4 martie 2002 a Curții de Apel Alba Iulia în sensul că respinge recursul

declarat de reclamantul P.A.D. împotriva sentinței nr.650 din 25 octombrie 2001

a Tribunalului Sibiu.

Dispune restabilirea

situației anterioare executării hotărârii modificate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 aprilie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-03-05
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 853/2003
S-a luat în examinare recursul în anulare formulat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva deciziei nr.1268 din 03.07.2001 a Tribunalului Alba – Secția civilă și a sentinței civile nr.1465 din 2
ÎCCJ 2003-06-11
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2527/2003
S-a luat în examinare recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva deciziei nr.1803 din 7 septembrie 2001 a Curții de Apel Cluj – secția civilă. La apelul nominal se prez
ÎCCJ 2003-10-29
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4334/2003
Asupra recursului în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: P.Z. a chemat în judecată Ministerul Apărării Naționale, Unitatea Militară 02444 Sibiu și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, pent
ÎCCJ 2003-05-21
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2070/2003
S-a luat în examinare recursul în anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva sentinței civile nr.570 din 20 noiembrie 2001 a Tribunalului Alba – Secția civilă precum și a deciziei
ÎCCJ 2003-10-31
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4388/2003
Asupra recursului în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La 21 octombrie 2002 s-a înregistrat pe rolul Curții Supreme de Justiție, recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de
Sursă