ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 549/2003

Decizia nr. 549 Dosar nr. 3852 / 2001 S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâtul Serviciul Român de Informații prin UM 0198 București și de intervenienții M.A., M. G. I., B. de K.E.E.A.și D.Ș.A.împotriva deciziei nr. 345 din 14 iunie 2001 a Curții de Apel București – secția a IV – a civilă. La apelul nominal s-au prezentat: recurentul-pârât prin consilier juridic P.M., recurenții-intervenienți prin mandatarul M.G.I.– recurentul-intervenient D.Ș.A., personal, intimatul-reclamant R.I.M.A.prin avocat L.B., intimatul-pârât Consiliul General al Municipiului București – prin consilier juridic O.O., intimatul-intervenient Ministerul Finanțelor Publice prin consilier juridic A.L.și intimații-intervenienți D.Z.I.și D.R.B.prin mandatar, lipsind recurentul-intervenient M.A..

Procedura completă. Curtea pune în discuția părților admisibilitatea recursurilor. Toți recurenții au pus concluzii de respingerea excepției și au apreciat recursul admisibil, solicitând admiterea acestora. Consilierii juridici O.O. și A.L.au cerut admiterea excepției invocată din oficiu. Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii în sensul respingerii recursurilor ca inadmisibile. C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 1 noiembrie 1995 R.I.M.A.a chemat în judecată Serviciul Român de Informații și Consiliul General al Municipiului București pentru revendicarea imobilului compus din construcții și 1977 m.p. teren, situat în Municipiul București, str. Intrarea Coandă nr. 1 (fostă str. Pietății nr. 23), naționalizat prin Decretul nr. 92/1950.

În apel, M.A., M.I., B.de K.E.E.A., D.Ș.A., D.Z.I.și D.R..B. au formulat cerere de intervenție în interes propriu, invocând calitatea de coproprietari asupra bunului și cerând admiterea acțiunii. Tot în apel, Ministerul Finanțelor Publice a formulat cerere de intervenție în interes propriu, în calitate de reprezentant al Statului Român referitor la care a arătat că acesta este titularul dreptului de proprietate asupra imobilului și că pârâtul Serviciul Român de Informații exercită numai dreptul de administrare a bunului. Tribunalul București, secția a III – a civilă, prin sentința nr. 537 din 3 mai 2000, a respins, ca nefondată, acțiunea reclamantului. Curtea de Apel București, secția a IV – a civilă, a admis apelul reclamantului, a anulat hotărârea apelată și a stabilit termen la 27 septembrie 2001, pentru evocarea fondului și judecarea procesului, cu motivarea că prima instanță, respingând acțiunea, nu a intrat în cercetarea fondului.

Împotriva acestei decizii pârâtul Serviciul Român de Informații și intervenienții M.A., M.I., B.de K.E.E.A. și D.Ș.A. au declarat recurs. Pârâtul a cerut modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii apelului, iar intervenienții admiterea cererilor lor, așa cum au fost formulate. Recursurile sunt inadmisibile. Potrivit art. 297 alin. 1 C.proc.civ. în cazul în care prima instanță a respins sau anulat cererea de chemare în judecată fără a intra în cercetarea fondului și instanța de apel, găsind apelul întemeiat, a anulat hotărârea apelată, va evoca fondul și va judeca procesul, pronunțând o hotărâre definitivă. Rațiunea acestor dispoziții legale decurge din cerința asigurării judecării litigiului cu celeritate, în timp rezonabil, prin a se evita trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță (posibilă anterior modificării textului enunțat, prin O.U.G..nr.

138/2000). Ea circumscrie obligația instanței de apel de a se pronunța asupra apelului și asupra fondului printr-o singură decizie, ceea ce exclude posibilitatea anulării hotărârii apelate, printr-o decizie separată, susceptibilă de un recurs aparte. Contrar, s-ar face loc tergiversării, prin substituirea trimiterii cauzei la prima instanță cu suspendarea judecății apelului, ca urmare a exercitării recursului și trimiterii dosarului la instanța de recurs. De altfel, prin sintagma “va evoca fondul și va judeca procesul”, textul enunțat lasă să se înțeleagă că soluția de anulare a hotărârii apelate nu dezinvestește instanța de apel și că, organic, ea se încorporează hotărârii definitive pronunțate de instanța de apel, ca act final al judecății apelului, singur susceptibil de recurs, în temeiul art. 299 C.proc.civ.

și al unicității căilor de atac, ca principiu fundamental al dreptului procedural civil. Așa fiind, urmează a fi respinse recursurile, ca inadmisibile.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursurile declarate de pârâtul Serviciul Român de Informații prin UM 0198 București și intervenienții: M.A., M.G.I., B.de K.E.E.A.și D.Ș.A.împotriva deciziei nr. 345 din 14 iunie 2001 a Curții de Apel București – secția a IV – a civilă, ca inadmisibile. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 februarie 2003.