ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3745/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3745/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 26 februarie 2003, reclamanta SC H. SA București a solicitat modificarea Anexei nr. 5 din H.G. nr. 532/2002, privind atestarea domeniului public al județului Caraș-Severin, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Caraș-Severin. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin Anexa nr. 5 a hotărârii contestate, la poziția nr. 186 și nr. 187 au fost atestate nelegal ca bunuri din domeniul public al orașului Băile Herculane, imobile care sunt proprietatea sa, fiind înscrise în C.F. nr. 2516, localitatea Valea Bolvasnița, în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis la 10 septembrie 2001. În întâmpinarea depusă la data de 14 martie 2003, pârâtul Guvernul României a invocat excepția de tardivitate a procedurii administrative față de termenul prevăzut în art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990.
Prin sentința civilă nr. 399 din 26 martie 2003, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a admis excepția de tardivitate invocată de pârât și a respins acțiunea reclamantei, ca tardiv formulată. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că pentru îndeplinirea procedurii reclamației administrative prealabile, reclamanta nu s-a încadrat în termenele prevăzute de art. 5 alin. (1), (2) și (4) din Legea nr. 29/1990, deoarece plângerea prealabilă a fost formulată la data de 10 decembrie 2002, după împlinirea termenului de 30 de zile, care se calculează de la data de 24 iulie 2002, când actul administrativ atacat a fost publicat în Monitorul Oficial. Împotriva acestei sentințe și în termen legal, a declarat recurs reclamanta, solicitând casarea hotărârii și trimiterea cauzei la aceiași instanță, pentru judecarea fondului pricinii.
În primul motiv de casare, recurenta a susținut că în aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990, instanța de fond nu a avut în vedere că hotărârea nr. 16 din 20 aprilie 2001, prin care Consiliul Local al orașului Băile Herculane a aprobat inventarul bunurilor din domeniul public al orașului, nu i-a fost comunicată în vreuna din modalitățile prevăzute de lege. Prin cel de-al doilea motiv de casare, recurenta a arătat că acțiunea sa a fost formulată cu respectarea termenului de un an prevăzut în art. 5 alin. final din Legea nr. 29/1990 și că, instanța de fond trebuia să aplice această prevedere legală, întrucât autoritatea administrativă publică locală nu a îndeplinit condiția de comunicare a actului administrativ.
Recursul este nefondat și urmează să fie respins pentru următoarele considerente: Instanța de fond a aplicat corect dispozițiile art. 5 din Legea nr. 29/1990 și soluția dată excepției de tardivitate a acțiunii este legală și temeinică, în raport cu data la care a fost comunicat actul administrativ, a cărui anulare s-a cerut prin acțiune. Potrivit dispozițiilor art. 107 alin. (4) din Constituție, măsura oficială de comunicare către cei interesați a hotărârilor guvernului și care condiționează intrarea în vigoare a hotărârilor respective, o constituie publicarea lor în Monitorul Oficial. H.G. nr. 532/2002 face parte din categoria actelor de autoritate prevăzute de art. 107 din Constituție și a căror cunoașterea de către persoanele interesate, este considerată din ziua publicării lor.
Cum H.G. nr. 532/2002 și Anexa nr.5 contestată parțial de recurentă, au fost publicate în Monitorul Oficial, instanța de fond a stabilit corect că reclamația administrativă înregistrată sub nr. 10716 din 10 decembrie 2002, a fost formulată după împlinirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990. Curtea va respinge ca lipsită de relevanță în cauză, apărarea recurentei că nu i-a fost comunicată de către Consiliul Local al orașului Băile Herculane, hotărârea nr. 16 din 20 aprilie 2001, întrucât condițiile procedurale, de sesizare a instanței de contencios administrativ, au fost corect analizate în funcție de actul administrativ contestat prin acțiune și anume, hotărârea adoptată de intimatul Guvernul României.
Sub acest aspect, nu pot fi reținute ca acte noi în soluționarea prezentului recurs, adresele invocate de recurentă, întocmite la 17 aprilie 2003 de Prefectura județului Caraș-Severin și de Consiliul Județean Caraș-Severin, dat fiind că aceste autorități publice nu sunt părți în litigiu și nu au emis actul administrativ dedus judecății. Apărarea privind respectarea termenului de un an prevăzut de art. 5 alin. final din Legea nr. 29/1990, a fost întemeiat respinsă de instanța de fond, pentru că în cauză nu a intervenit suspendarea sau întreruperea termenelor de prescripție de 30 de zile și nici o repunere în aceste termene. Recurenta nu a dovedit existența unor motive întemeiate, pentru depășirea termenelor de prescripție, calculate de la data comunicării actului administrativ contestat, situație în care nu poate beneficia de prevederile art. 5 alin. final din Legea nr. 29/1990, pentru formularea acțiunii în anulare pe calea contenciosului administrativ.
Față de considerentele expuse, constatând că nu există motive de modificare sau de casare a hotărârii instanței de fond, Curtea va respinge ca nefondat prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de SC H. SA București, împotriva sentinței civile nr. 399 din 26 martie 2003 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 noiembrie 2003.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.