ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 658/2003

S-a luat în examinare, în Camera de consiliu, conflictul negativ de competență intervenit între Judecătoria Târgu Jiu și Curtea de Apel București – Secția pentru Conflicte de Muncă și Litigii de Muncă în legătură cu soluționarea litigiului ivit între CN “R.” SA – Filiala SC U.M.Sadu SA și H.V.. În lipsa părților, a căror citare nu s-a dispus, conform art. 22 (5) C. proc. civ. C U R T E A Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 18 septembrie 2002 la Judecătoria Târgu Jiu Județul Gorj intitulată „contestație la aplicarea titlului executoriu și la punere în executare prin poprire” Compania Națională “R.” SA – Filiala SC UM SADU SA, a cerut ca în contradictoriu cu creditorul H.V.

domiciliat în comuna Balanești, județul Gorj, să se dispună anularea titlului executoriu constituit de hotărârea civilă nr. 3791 din 21 decembrie 2001 a Curții de Apel București, precum și a formelor de urmărire pornite împotriva sa prin biroul executorului judecătoresc T.N. în dosarul de executare silită nr. 575 E/2002, cu consecința repunerii în situația anterioară. În motivarea contestației s-a susținut în esență că urmărirea contestatoarei pentru suma de 24.224.162 lei de către creditorul H.V., ar fi nelegală, întrucât potrivit deciziei civile nr. 379 din 21 decembrie 2001 a Curții de Apel București care reprezintă titlu executoriu, CN “R.” SA – Filiala SC UM SADU SA nu datorează suma pentru plata căreia s-a emis somația 575 E/1992, adevăratul debitor fiind S.C.”A.”SA din București, Bd.

Timișoara nr. 5 B. Prin sentința civilă nr. 8897 din 30 septembrie 2002 Judecătoria Târgu Jiu și-a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel București. Pentru a hotărî astfel instanța investită a socotit că potrivit cuprinsului cererii introductive și a înscrisurilor înfățișate, contestația privește lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, care în reglementarea art. 400 alin. 2 C.proc.civ., și că soluționarea sa ar fi de competența instanței care a pronunțat hotărârea pusă în executare, respectiv Curtea de Apel București. Sesizată prin hotărârea de declinare mai sus menționată, Curtea de Apel București, „Secția pentru conflicte de muncă și litigii de muncă” s-a declarat la rândul său necompetentă material în soluționarea contestației și prin sentința civilă nr. 49 din 11 decembrie 2002 a declinat competența în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.

Totodată, constatându-se existența conflictului negativ de competență, dosarul cauzei a fost înaintat acestei Curți pentru pronunțarea regulatorului prevăzut de art. 22 din C.proc.civ. Pentru a decide așa, Curtea de Apel București – Secția pentru conflicte și litigii de muncă, a constatat că potrivit cu temeiurile de fapt și de drept invocate de contestator cu cele rezultate din cuprinsul hotărârii puse în executare precum și cu Protocolul de predare primire încheiat la 26 noiembrie 2001 privind reorganizarea Companiei Naționale “R.” SA, obiectul cererii de chemare în judecată a fost calificat greșit de instanța mai întâi sesizată, în cauză fiind vorba de o contestație împotriva executării înseși și a actelor de executare și nu a titlului pus în executare.

Într-adevăr, Curtea urmează să constate că în raport de regimul legal, de conținutul cererii introductive, de interesul afirmat, și de susținerile părților, acțiunea se constituie într-o contestație împotriva executării silite însăși și a actelor de executare emise de executorul judecătoresc, reglementată de art. 399 (1) C.proc. civ. în prima ipoteză, și art. 400 (1) din aceeași lege, fiind de competența Judecătoriei Târgu Jiu ca instanță de executare.

Din cuprinsul cererii de chemare în judecată rezultă astfel fără echivoc faptul că “R.” SA – Filiala SC UM Sadu contestă calitatea sa de debitor ca și succesor legal al debitorului inițial SC „A.” SA București obligat prin hotărârea judecătorească nr. 3791 din 21 decembrie 2001 a Curții de Apel București – ce constituie titlu executoriu și nu înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului pentru erori sau omisiuni referitoare la nume, calitate, susținerei, calcule, sau altele asemenea de natură materială strecurate în dispozitiv la pronunțarea hotărârii, care ar putea fi invocate pe calea contestației la titlu reglementat de art. 399 (1) ipoteza a doua din C.proc.civ.

Înscriindu-se în sfera incidentelor la executarea înseși, lipsa calității de succesor în obligațiile debitorului consemnat în titlul executării, ivită după pronunțarea hotărârii puse în executare, poate face numai obiectul contestației la executare prevăzută de art. 399 (1) prima ipoteză din C.proc.civ., așadar de competența instanței de executare conform art. 400 (1) din aceeași lege. Așa fiind, conform art. 22 din C.proc.civ., stabilind competența soluționării în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu, Curtea va trimite dosarul spre soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Stabilește competența de soluționare a litigiului intervenit între CN “R.” SA – Filiala SC U.M.Sadu SA și H.V. în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 februarie 2003.