ÎCCJ, decizie (scj.ro #82613)

Contestație la executare. Competența instanței în raport cu motivul contestației Prin art.400 C.proc.civ., se face distincție între contestația introdusă pentru lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executor, care se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea, și contestația la executare propriu-zisă care se introduce la instanța de executare. Secția civilă, decizia nr.1361 din 2 aprilie 2003 C.N. „R” SA a formulat, în contradictoriu cu creditorul P.D. contestație la executarea deciziei nr.3094 din 16 noiembrie 2001 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă prin poprirea contului de disponibilizați al contestatoarei. În motivarea contestației se susține că debitoare este S.C.

„A” SA, iar nu contestatoarea, căreia, conform dispozitivului și considerentelor deciziei, nu-i revine nici o obligație de plată. Judecătoria Tărgu Jiu – județul Gorj și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel București cu motivarea că din cuprinsul titlului executoriu rezultă că litigiul s-a purtat între creditorul P.D. și S.C. „a” SA și că prin dispozitivul deciziei această din urmă societate a fost obligată la plata sumei de 22.286.642 lei reprezentând diferență de drepturi bănești. La rândul său, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, prin decizia nr.2850 din 17 decembrie 2002, și-a declinat competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu și constatând conflict negativ de competență a sesizat Curtea Supremă de Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

În soluționarea conflictului negativ, constată următoarele: Potrivit art.400 alin.1 C.proc.civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare. Conform alin.2 al aceluiași articol, contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. Dacă o asemenea contestație vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicție, competența de soluționare aparține instanței de executare. În privința competenței de soluționare a contestației la executare legea face distincție între contestațiile la executare propriu-zise și contestațiile la titlu. Astfel, potrivit primului aliniat al textului citat, contestațiile se introduc la instanța de executare.

Deși acest prim aliniat nu face nici o altă precizare, este evident că legea are în vedere un principiu în materie și care este aplicabil tuturor instanțelor la executare propriu-zise. Examinând contestația la executare formulată în cauză se constată că ea are ca obiect urmărirea propriu-zisă întrucât pe această cale procedurală societatea contestatoare se plânge că i se cere, prin executare, remiterea unei sume de bani stabilită într-un litigiu în care ea nu a avut calitatea de parte, cu alte cuvinte, contestatoarea susține că este terț, o persoană străină, de raportul obligațional și execuțional dintre creditor și adevăratul debitor stabilit prin titlul executoriu. Cum contestația nu vizează lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, competența de soluționare revine instanței de executare, adică Judecătoriei Târgu – Jiu căreia i s-a trimis dosarul.