ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 280/2003

Asupra cererilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de

20.II.2001 reclamanta B.A.A. a solicitat, în contradictoriu cu D.G.M.S.S.,

anularea deciziei nr. 1411/1.II.2001 prin care i s-a respins contestația

formulată împotriva deciziei nr. 43/23.X.2000 și acordarea drepturilor prevăzute

de dispozițiile art. 1 alin. (2) lit. a

1

) din Decretul-lege nr.

118/1990, modificat.

Prin sentința civilă nr. 524/2001 a

Curții de Apel București, secția contencios administrativ, acțiunea a fost

admisă reținându-se că în perioada 1942 - 1944 reclamanta a fost persecutată pe

motive etnice fiind deportată cu părinții în Transnistria. Sentința a devenit

irevocabilă prin decizia nr. 283/2002 a Curții Supreme de Justiție, secția de

contencios administrativ, hotărâre prin care a fost respins recursul declarat de

pârâtă.

Împotriva deciziei nr. 283/2002 a

Curții Supreme de Justiției, secția de contencios administrativ, a formulat

contestație în anulare D.G.M.S.S. București. Motivarea cererii a fost făcută

ulterior. Deși D.G.M.S.S. intitulează cererea ca fiind de revizuire, Curtea

constată că aceasta – motivarea – circumscrie dispozițiilor art. 318 teza II C.

proc. civ. referitor la temeiul de casare prevăzut de dispozițiile art. 304

pct. 5 C. proc. civ. (lipsa de procedură la data judecării pricinii).

Se arată că nu a fost citată în

cauză Casa de Pensii a Municipiului București, autoritatea care stabilește și

plătește drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999.

Verificând cauza, Curtea apreciază

că este întemeiată contestația în anulare în conformitate cu dispozițiile art.

318 teza II C. proc. civ.

Se constată că prin art. 7 alin. (1)

din Legea nr. 367/2001 s-a dispus că stabilirea și plata drepturilor prevăzute

în O.G. nr. 105/1999 se fac de Casa Județeană de Pensii, astfel încât

D.G.M.S.S. nu mai poate emite decizii în aplicarea Legii nr. 189/2000. Întrucât

instanța de fond nu a dispus citarea în cauză a Casei de Pensii a municipiului

București singura autoritate care are competența să aducă la îndeplinire

sentința privind acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, iar

instanța de recurs nu a pus în discuția părților acest motiv de recurs în

temeiul art. 306 alin. (2) C. proc. civ., contestația urmează a fi admisă.

Drept consecință se va anula decizia

atacată și se va admite recursul declarat de D.G.M.S.S. București împotriva

sentinței civile nr. 524/2001 a Curții de Apel București, secția de contencios

administrativ. Se va casa sentința și se va trimite cauza spre competentă

soluționare Tribunalului București, secția de contencios administrativ, în baza

art. 2 pct. 1 lit. c) raportat la art. 3 pct. 1 C. proc. civ.

În rejudecare instanța va avea în

vedere și va analiza actele de stare civilă depuse la dosar, urmând să

clarifice neconcordanțele care sunt evidente între datele de naștere ale

părinților reclamantei menționate în certificatele de deces ale acestora și

datele respective din certificatul de naștere al reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite contestația în anulare formulată de D.G.M.S.S. a

municipiului București împotriva deciziei nr. 283 din 29 ianuarie 2002 a Curții

Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ.

Anulează decizia contestată și

admite recursul declarat de D.G.M.S.S. a municipiului București împotriva

sentinței civile nr. 524 din 26 aprilie 2001 a Curții de Apel București, secția

de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre competentă

soluționare Tribunalului București.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 28 ianuarie 2003.