ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2103/2003

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2103/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

S.N.T.G.N. Transgaz SA Mediaș în

contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală a Finanțelor

Publice Sibiu, SC Exprogaz SA Mediaș, SC Distrigaz Nord SA Târgu Mureș, SC

Distrigaz Sud SA București, a solicitat conform precizărilor din 30 mai 2001 și

26 septembrie 2001, anularea capitolului II din dispozitivul deciziei nr.

288/2001 emisă de primul pârât referitoare la măsura de stabilire a

obligațiilor de plată la nivelul fostei S.N.G.N. Romgaz SA Mediaș, ca urmare a

neregulilor constatate la fostele sucursale fără personalitate juridică.

Anularea capitolului III privind

obligarea la plată a impozitului pe profit și a majorărilor de întârziere în

sumă de 23.068.072.755 lei, respectiv 45.570.537.147 lei rezultate ca urmare a

activității fostei sucursale, devenită SC Distrigaz Nord SA Târgu Mureș, precum

și în sumă de 43.915.753.937 lei și 86.183.903.353 lei rezultate ca urmare a

activității fostei sucursale devenită SC Distrigaz Sud SA București și

suspendarea executării acestor prevederi până la soluționarea definitivă a

cauzei.

S-a arătat că în urma controlului

efectuat de către Direcția de Control Fiscal Sibiu la fosta Regie Autonomă a

Gazelor Naturale Romgaz SA, a fost obligată prin procesul verbal din 31

decembrie 1999, înregistrat sub nr. 105/2000 să plătească bugetului de stat,

obligații fiscale pentru perioada 1 ianuarie 1997 – 31 decembrie 1998.

În procedura prealabilă

administrativă s-a dat decizia nr. 288/1 martie 2001, care este nelegală și

netemeinică la Cap. II și III din dispozitiv și considerente, întrucât

răspunderea și valorificarea rezultatelor controlului încheiat la 31 decembrie

1999 revine fiecărei filiale componente în parte, rezultate ca urmare a

divizării și nu ei, filialele având potrivit art. 41 din Legea nr. 31/1990,

republicată, personalitate juridică și încheind bilanț contabil.

Se arată că, în temeiul art. 13 din

H.G. nr. 491/1998, filialele au preluat drepturile și obligațiile fostei

S.N.T.G.N. Romgaz SA.

Referitor la capitolul III din

dispozitivul deciziei nr. 288/2001, s-a arătat că în mod nejustificat s-au

apreciat pierderile tehnologice rezultate din activitatea de distribuție gaze

naturale drept cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal la

determinarea profitului impozabil, în condițiile în care asemenea cheltuieli

sunt inerente în procesul de distribuție a gazelor naturale, au fost prevăzute

prin bugetele de venituri și cheltuieli anuale ale fostei regii autonome,

aprobate prin hotărâri ale guvernului, iar consumurile tehnologice programate

au fost cuprinse și în bilanțul veniturilor și cheltuielilor la cheltuieli de

exploatare și au fost acoperite din veniturile de exploatare, respectiv

distribuție.

Referitor la cererea de suspendare a

executării măsurii prevăzută la pct. 3 din decizia nr. 288/2001, s-au invocat

dispozițiile art. 9 din Legea nr. 20/1990 și dispozițiile cuprinse în H.G. nr.

398/2001, prin care s-au acordat agenților economici cu capital integral de

stat din sistemul energetic, petrol și gaze, eșalonări de plată pe 5 ani, cu o

perioadă de grație de 6 luni a obligațiilor fiscale datorate și neachitate la

bugetul de stat și Ordinul comun al Ministerului Industriei și Resurselor și

Ministerul Finanțelor Publice nr. 192277/3 august 2001 și nr. 1551/23 august

2001, unde reclamanta a fost cuprinsă în Anexa 5.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 278/10 octombrie

2001, a respins acțiunea (reținând legalitatea actelor contestate), cât și

cererea de suspendare.

În ce privește măsura de stabilire

în sarcina reclamantei a unor obligații de plată ca urmare a neregulilor

constatate la fostele sucursale fără personalitate juridică ale regiei s-a

reținut că în intervalul de până la 31 august 1998, fosta Regie Autonomă Romgaz

Mediaș avea în componența sa sucursalele fără personalitate juridică, astfel

încât toate veniturile și cheltuielile acestora erau evidențiate la nivelul

regiei, care stabilea masa profitului impozabil și respectiv cuantumul

impozitului pe profit de virat, în calitate de plătitor de impozit pe profit.

După 1 septembrie 1998, în urma

reorganizării regiei s-a înființat S.N.T.G.N Romgaz SA și de asemenea fostele

sucursale s-au transformat în filiale – societăți comerciale pe acțiuni cu

personalitate juridică, astfel că în cauză își găsesc aplicarea dispozițiile

art. 12 din O.G. nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, astfel cum

a fost modificată prin O.U.G. nr. 113/1999 și dispozițiile art. 13 din H.G. nr.

491/1998, privind înființarea reclamantei.

S-a reținut că obligațiile de plată

în ce privește impozitul pe profit ca urmare a activității fostelor sucursale

fără personalitate juridică au fost stabilite pentru perioada de până la 31

august 1998 și cum reclamanta a preluat toate drepturile și obligațiile fostei

regii autonome, aceasta rămâne răspunzătoare pentru achitarea diferențelor de

impozit pe profit și a majorărilor de întârziere aferente, așa cum au stabilit

organele de control.

În ce privește impozitul pe profit

și majorările de întârziere rezultate ca urmare a activității fostelor

sucursale devenite SC Distrigaz Nord SA Târgu Mureș și SC Distrigaz Sud SA

București s-a reținut că aceste cheltuieli ocazionate din pierderile de gaze nu

au fost recuperate prin preț, respectiv prin veniturile realizate de fostele

sucursale fără personalitate juridică, nefiind cheltuieli aferente veniturilor

și nefiind deductibile fiscal, iar o parte din pierderile de gaze, deși au fost

considerate consumuri tehnologice, nu au fost cuprinse în prețul de cost și,

implicit de livrare, astfel că nu sunt aferente veniturilor și nu sunt

deductibile fiscal.

Cu privire la pârâtele: SC Exprogaz

SA Mediaș, SC Distrigaz Nord SA Târgu Mureș și SC Distrigaz Sud SA București,

s-a reținut lipsa de calitate procesuală pasivă.

Considerând hotărârea netemeinică și

nelegală, reclamanta a declarat recurs și a solicitat admiterea lui, casarea

sentinței și în fond admiterea acțiunii, anularea actelor contestate și

exonerarea de răspundere.

Se arată că greșit instanța a

considerat că răspunderea juridică pentru neregulile privind disciplina

financiară, constatate la fostele sucursale fără personalitate juridică

Distrigaz Nord și Distrigaz Sud îi revin ei, în realitate cad în sarcina

acestora, întrucât fenomenul economic generator de prejudiciu s-a petrecut în

gestiunea fostelor sucursale și din culpa exclusivă a acestora. La nivelul

fostei regii autonome Romgaz datele se centralizau exclusiv pe baza datelor

transmise de fostele sucursale, iar dacă datele din balanțe erau eronate și

preluarea lor în bilanț a fost eronată, culpa directă și exclusivă este a

sucursalelor.

La data reorganizării, respectiv 1

septembrie 1998, conform H.G. nr. 491/1998, obligațiile bugetare nu au fost

încă stabilite de organul de control (procesul verbal a fost încheiat abia la

31 decembrie 1999), pentru a putea fi evidențiate în protocolul de

predare-primire, ele fiind preluate de fostele filiale, astfel că obligația de

plată a sumelor preluate s-a născut la 31 decembrie 1999, data încheierii

procesului verbal de control.

În actuala formă de reorganizare,

fosta S.N.G.N. Romgaz SA, în sarcina căreia au fost stabilite obligațiile

bugetare s-a reorganizat din nou, prin divizare în temeiul H.G. nr. 334/2000,

constituindu-se un număr de cinci societăți comerciale pe acțiuni, S.N.T.G.N.

Transgaz SA fiind una dintre cele cinci societăți legale ale fostei S.N.G.N.

Romgaz SA, respectiv SC Exprogaz SA Mediaș (astăzi reorganizată prin H.G. nr.

575/2001, cu denumirea S.N.G.N. Romgaz SA Mediaș), S.N.T.G.N. Transgaz SA

Mediaș, SC Distrigaz Nord SA Târgu Mureș, SC Distrigaz Sud SA București și S N.

Depogaz SA Ploiești (care în prezent a fuzionat cu fosta SC Exprogaz SA Mediaș,

conform H.G. nr. 575/2001, formând S.N.G.N. Romgaz SA.

Cum S.N.G.N. Romgaz SA nu mai există

ca persoană juridică, singurele în măsură să corecteze bilanțurile sunt cele

două societăți de distribuție.

În mod greșit s-a reținut că acestea

nu au capacitate procesuală pasivă (anexa 1 ROF- menționează că au capacitatea

de a sta în proces).

Ulterior, Transgaz SA, cu cerere,

formulează precizări la cererea de recurs, în care arată că este fără fundament

admiterea excepției privind lipsa de calitate procesuală a SC Distrigaz SA

Târgu Mureș și SC Distrigaz Sud SA București, că obligația de plată ca urmare a

neregulilor financiare constatate de organele de control prin procesul verbal din

31 decembrie 1999 trebuie stabilite la nivelul fostelor sucursale, iar

pierderile tehnologice sunt cheltuieli deductibile.

Prin întâmpinarea depusă la dosar,

Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Sibiu ridică excepția

tardivității precizărilor la cererea de recurs față de dispozițiile art. 301 și

303 C. proc. civ. și totodată solicită respingerea ca nefondat a recursului.

Cu privire la excepția formulată de

tardivitate a precizărilor motivelor de recurs față de dispozițiile legale se

reține că nu poate fi primită, întrucât precizările reiau motivele de recurs

inițiale cu care instanța a fost învestită în termenul de 15 zile de la

comunicarea hotărârii.

Recursul este nefondat.

În urma unui control efectuat de

către organele Direcției Controlului Fiscal Sibiu la reclamantă, inclusiv

fostele sale sucursale, vizând perioada 1 ianuarie 1995 – 30 septembrie 1999,

s-a încheiat procesul verbal din 31 decembrie 1999, înregistrat sub nr.

105/2000, prin care s-a reținut că pentru perioada de până la 31 august 1998

aceasta a înregistrat pierderi cantitative de gaze naturale datorate

scurgerilor de gaze programate pentru cuplări, refularea impurităților lichide,

remedierea defectelor, neetanșietatea robineților pe care reclamanta le-a

trecut pe cheltuieli de exploatare, deci nu au fost aferente veniturilor,

influențând astfel masa profitului impozabil și diminuând impozitul pe profit

datorat bugetului de stat.

Totodată, s-a constatat că

reclamanta în același interval a diminuat obligațiile față de bugetul statului

în materie de T..V.A. prin exercitarea dreptului de deducere a T.V.A., aferentă

cantităților de gaze achiziționate și considerate pierderi tehnologice,

deficiențe în raport de care au fost stabilite obligațiile fiscale enumerate în

actul de control cu titlu de impozit pe profit, T.V.A., majorări de întârziere

aferente.

S-au reținut: impozit pe profit în

sumă de 105.617.522.456 lei, majorări de întârziere în sumă de 155.464.904.136

lei aferente impozitului pe profit, T.V.A. în sumă de 30.319.689.410 lei,

majorări de întârziere în sumă de 31.143.298.687 lei aferente T.V.A., măsura de

stabilire la nivelul S.N.G.N. Romgaz SA Mediaș a obligațiilor de plată în sumă

totală de 209.367.826.039 lei, ca urmare a neregulilor constatate la fostele

sucursale fără personalitate ale regiei, obligații din care se contestă efectiv

impozit pe profit în sumă de 68.287.106.855 lei și majorări de întârziere în

sumă de 136.903.355.605 lei.

În procedura fiscală prealabilă,

Ministerul Finanțelor Publice – Direcția Generală de Soluționare a

Contestațiilor, prin decizia nr. 288/1 martie 2001, a decis:

1) desființarea procesului verbal

încheiat în data de 31 decembrie 1999 de către organele de control ale

Direcției Controlului Financiar Fiscal Sibiu pentru capitolele referitoare la

impozitul pe profit în sumă de 105.617.522.456 lei, majorările de întârziere în

sumă de 155.464.904.136 lei aferente impozitului pe profit, T.V.A. în sumă de

30.139.689.410 lei, majorările de întârziere în sumă de 31.143.298.686 lei

aferente T.V.A., stabilite ca urmare a activității proprii a S.N.G.N. Romgaz SA

Mediaș, precum și pentru capitolele referitoare la impozitul pe profit în sumă

de 1.064.273.060 lei și majorările de întârziere aferente în sumă de

2.565.997.558 lei rezultate ca urmare a activității fostei sucursale devenită

SC Distrigaz Nord SA Târgu Mureș, impozitul pe profit în sumă de 238.997.103

lei și majorările de întârziere aferente în sumă de 582.917.547 lei, rezultate

ca urmare a activității fostei sucursale devenită SC Exprogaz SA Mediaș, urmând

a se face controlul pentru aceeași perioadă și aceleași impozite, în

conformitate cu cele precizate în decizie.

contestația pentru capătul de cerere referitor la măsura de stabilire la

nivelul S.N.G.N. Romgaz SA Mediaș a obligațiilor de plată ca urmare a

neregulilor constatate la fostele sucursale fără personalitate juridică ale

regiei.

contestația pentru capătul de cerere referitor la impozitul pe profit în sumă

de 23.068.072.755 lei și majorările de întârziere aferente în sumă de

47.570.537.147 lei, rezultate ca urmare a activității fostei sucursale devenită

SC Distrigaz Nord SA Târgu Mureș, precum și pentru impozitul pe profit în sumă

de 43.915.763.937 lei și majorările de întârziere aferente în sumă de

86.183.903.353 lei, rezultate ca urmare a activității fostei sucursale devenită

SC Distrigaz Sud SA București.

Nemulțumită de soluția obținută la pct. 2 și 3, reclamanta a

sesizat instanța care a reținut legalitatea actului contestat și a respins

acțiunea. Recurentei-reclamante i s-au stabilit în sarcină obligații de plată

ca urmare a neregulilor constatate la fostele sucursale fără personalitate

juridică ale regiei, întrucât până la 31 august 1998 (când s-a reorganizat

conform H.G. nr. 491/1998), fosta Regie Autonomă. Romgaz Mediaș avea în

componența sa sucursalele fără personalitate juridică, astfel încât toate

veniturile și cheltuielile acestor sucursale erau evidențiate la nivelul

regiei, care stabilea masa profitului impozabil și, respectiv cuantumul

impozitului pe profit de virat, în calitate de plătitor de impozit pe profit.

Prin art. 13 din H.G. nr. 491/1998,

privind înființarea recurentei-reclamante, s-a stabilit că aceasta preia toate

drepturile și va fi ținută de toate obligațiile Regiei Autonome Romgaz Mediaș

în măsura în care nu se sting și nu se repartizează pe filiale și se substituie

în toate litigiile Regiei Autonome a Gazelor Naturale Romgaz Mediaș.

Începând cu 1 septembrie 1998 în

urma reorganizării regiei s-a înființat S.N.G.N. Romgaz SA, iar fostele

sucursale s-au transformat în filiale - societăți comerciale pe acțiuni, cu

personalitate juridică.

Prin art. 11 din protocoalele

încheiate între reclamantă și fiecare filială s-a efectuat predarea-primirea

activului și pasivului pe bază de bilanț, a drepturilor și obligațiilor, iar

fiecare filială rămâne răspunzătoare de exactitatea datelor reflectate în

evidența contabilă proprie, precum și pentru drepturile și obligațiile ce

decurg din activitatea desfășurată după data de 1 septembrie 1998.

Obligațiile de plată în ce privește

impozitul pe profit ca urmare a activității fostelor sucursale fără

personalitate juridică au fost stabilite pentru perioada de până la 31 august

1998 și cum recurenta a preluat toate drepturile și obligațiile foste regii

autonome, ea rămâne răspunzătoare pentru achitarea diferențelor de impozit pe

profit și a majorărilor de întârziere.

Art. 6 alin. (1) din O.G. nr.

70/1994 privind impozitul pe profit stabilește că, pentru determinarea

profitului impozabil, cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt aferente

realizării profitului și în limitele prevăzute în legislația în vigoare.

Pierderile fizice de gaze naturale

în rețelele de transport pot fi pierderi tehnologice admise de standardele în

vigoare, ce se includ în costurile de producție și în prețuri.

În speță, s-a constatat că

pierderile de gaze de 193.829 mii mc înregistrate la SC Distrigaz Nord SA Târgu

Mureș și 183.882 mii mc de la SC Distrigaz Sud SA București, nu sunt

deductibile fiscal, așa cum bine a reținut atât organul de control, cât și

instanța.

Nici critica privind respingerea

nejustificată a acțiunii față de SC Exprogaz SA Mediaș, SC Distrigaz Nord SA

Târgu Mureș și SC Distrigaz Sud SA București pentru lipsa de calitate

procesuală pasivă nu poate fi primită.

În orice acțiune în justiție,

înainte de a se discuta dreptul părților, instanța este obligată să verifice

calitatea părților, pentru că raportul de drept procesual nu se poate lega

valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din dreptul material dedus

judecății.

Calității de parte în proces trebuie

să-i corespundă calitatea de titular al obligației și, respectiv al dreptului

ce formează conținutul raportului de drept material dedus judecății, or în

speță aceste condiții nu sunt îndeplinite de pârâtele menționate.

În consecință, soluția instanței

fiind temeinică și legală, recursul se privește nefondat și în baza art. 312 C.

proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

S.N.T.G.N. Transgaz SA Mediaș împotriva sentinței civile nr. 278 din 10

octombrie 2001 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 30 mai 2003.