ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 963/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Olt împotriva sentinței civile nr.825 din 19 noiembrie 2001 a Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ. La apelul nominal s-au prezentat: intimatul reclamant Spitalul Municipal Caracal reprezentat de consilierul juridic F.N.L.; intimatul pârât Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de consilierul juridic V.C.S. Au lipsit recurenta pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Olt și intimata pârâtă Administrația Finanțelor Publice a municipiului Caracal. Procedura completă. Referind asupra cauzei, magistratul asistent a arătat că recurenta pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Olt a solicitat, în scris, judecarea cauzei în lipsă.

Reprezentanta Ministerului Finanțelor Publice a susținut recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Olt, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă. Reprezentanta Spitalului Municipal Caracal a arătat că soluția instanței de fond este legală și temeinică. A pus concluzii de respingere a recursului, ca nefondat. Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului, ca nefondat.

C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe data de 20 aprilie 2001 la Curtea de Apel Craiova reclamantul Spitalul Municipal Caracal a solicitat anularea notei de constatare nr.6297/2001 întocmite de către Administrația Financiară Caracal de obligare a spitalului la plata sumei de 1.405.249.120 lei către bugetul de stat cu titlu de penalități pentru depunerea cu întârziere a declarației de impozite pe anul 2000, în temeiul dispozițiilor art.13 din Ordonanța Guvernului nr.68/1997, modificată și republicată. Instanța investită, prin sentința nr.825 din 19 noiembrie 2001, a admis acțiunea, a anulat actul de control precum și decizia Ministerului Finanțelor Publice nr.863 din 13 iunie 2001, exonerându-l pe pârât de plata sumei la care a fost obligat.

În motivarea soluției date prima instanță a constatat, însușindu-și concluziile expertizei efectuate în cauză, că în mod greșit s-a aplicat penalitatea menționată, reclamantei, întrucât din verificările efectuate a rezultat că au fost achitate integral obligațiile asumate și chiar cu anticipație. Sentința a fost recurată de către Direcția Generală a Finanțelor Publice Olt, cu motivarea că plata impozitului datorat nu suspendă obligația depunerii declarației de impozite și taxe. Recursul este nefondat. În conformitate cu dispozițiile art.13(1) din Ordonanța Guvernului nr.68/1997, astfel cum a fost modificat și completat, depunerea cu întârziere a declarației de impozite și taxe se penalizează, potrivit ipotezelor de la punctele a), b) și c) cu sume stabilite procentual din valoarea impozitului sau a taxei, ori cu o sumă forfetară în cazul plătitorilor care nu realizează profit impozabil.

Din analiza textului citat rezultă că ceea ce se sancționează este nerespectarea unei obligații de diligență, iar nu a uneia de rezultat. Prin urmare faptul că obligația de plată a impozitelor ar fi fost adusă la îndeplinire este lipsită de relevanță în ce privește incidența prevederilor actului normativ citat, care se impun, autonom, a fi respectate, atât din motive legate de metodologia cuantificării impozitelor și taxelor datorate cât și din rațiuni de disciplină fiscală. Soluția instanței se menține totuși în considerarea faptului că nu s-a făcut de către organul de control o încadrare corespunzătoare a faptului sancționat, fiind vorba, în cauză, de un contribuabil care nu realizează profit impozabil, iar aplicarea penalității respective este prescrisă în prezent.

Față de considerentele mai sus expuse, urmează a se respinge recursul declarat, cu substituire de motivare, menținându-se soluția pronunțată de prima instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Olt împotriva sentinței civile nr.825 din 19 noiembrie 2001 a Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 martie 2003.