ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1275/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Olt și Administrația Finanțelor Publice Caracal împotriva sentinței civile nr.727 din 3 octombrie 2001 a Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ. La apelul nominal s-au prezentat recurenta pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice Olt reprezentată de consilierul juridic B.E. și intimata reclamantă Asociația Familială M.S.C. prin avocatul M.E. lipsind recurenta pârâtă Administrația Finanțelor Publice Caracal Procedura completă. Consilierul juridic B.E. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate cu consecința menținerii procesului verbal de control prin care s-a stabilit în sarcina reclamantei suma de 24.504.018 lei și obligarea la plata sumei prevăzute în procesul verbal de control nr.41032/2000.

Avocatul M.E. a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat. Reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei la Direcția Generală a Finanțelor Publice Olt pentru a fi soluționată contestația în fond. C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Asociația familială M.S. în contradictoriu cu Administrația financiară Caracal și Direcția generală a finanțelor publice Olt, a solicitat anularea procesului verbal nr.41032 din 31 octombrie 2000, a hotărârii nr.36 din 21 decembrie 2000 ale primei pârâte și a deciziei nr.19 din 14 februarie 2001 a celei de a doua pârâte și exonerarea de plata sumei de 24.504.018 lei reprezentând: 16.937.736 lei diferență TVA și 7.566.280 lei majorări de întârziere.

Curtea de Apel Craiova – Secția de contencios administrativ, prin sentința nr.727 din 3 octombrie 2001, a admis acțiunea, a anulat actele contestate și a obligat pe pârâte să plătească reclamantei suma de 1.500.000 lei cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere concluziile expertizei efectuate de expertul contabil O.G. și C.C., care au arătat că organele de control au aplicat retroactiv Ordonanța Guvernului nr.17 din 15 martie 2000. Că de la această dată reclamanta avea obligația de a se înscrie ca plătitor de TVA și a respectat prevederile legii. Cum sumele deductibile au fost mai mari decât cele colectate, obligația stabilită de organul de control de plată a sumei de 24.204.026 lei, este nereală, stabilită incorect, astfel că reclamanta nu o datorează.

Considerând hotărârea netemeinică și nelegală, pârâtele au declarat recurs, susținând că se impune admiterea lui, casarea sentinței și în fond respingerea acțiunii întrucât actul de control este legal, la aceleași concluzii a ajuns și raportul de expertiză, respectiv că asociația a devenit plătitoare TVA din 1 februarie 2000. Nejustificat instanța a admis proba cu contraexpertiză ale cărei concluzii și le-a însușit. Recursul este fondat. În urma controlului efectuat la asociația familială „M.S.” s-a încheiat procesul verbal nr.41032 din 31 octombrie 2000, prin care s-a constatat că pentru perioada 1 februarie – 30 septembrie 2000, aceasta trebuie să vireze la bugetul de stat suma de 24.504.018 lei reprezentând: 16.937.736 lei diferență TVA și 7.566.280 lei majorări de întârziere.

Obiecțiunile formulate de reclamantă au fost respinse prin hotărârea nr.36 din 21 decembrie 2000, a Administrației financiare Caracal. Prin decizia nr.19 din 14 februarie 2001 a Direcției finanțelor publice Olt s-a respins contestația, reținându-se că obiecțiunile nu au fost depuse în termen. Cum dispozițiile art.2-7 din Legea nr.105/1997, au fost declarate neconstituționale, instanța reținând că decizia nu s-a dat pe fondul cauzei, trebuia să o desființeze și să trimită cauza pentru soluționarea pe fond la Direcția generală a finanțelor publice și nu să procedeze ea la judecarea fără o soluționare în procedura prealabilă. În consecință, se va admite recursul, în baza art.313 Cod procedură civilă, se va casa sentința atacată cu trimitere la Direcția generală a finanțelor publice Olt pentru soluționarea pe fond a contestației, decizia nr.19/2001 fiind anulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Olt și Administrația Finanțelor Publice Caracal împotriva sentinței civile nr.727 din 3 octombrie 2001 a Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ. Casează sentința atacată cu trimitere la Direcția Generală a Finanțelor Publice Olt pentru soluționarea pe fond a contestației, anulând decizia nr.19/2991 emisă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 martie 2003.