ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3997/2003

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanții

R.S., R.F. au chemat în judecată pe

pârâtul H.F., pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligat să le

lase, în deplină proprietate, terenul în suprafață de 0,18 ha, înscris în CF

2174 Baia Sprie, nr.top 392/1 și 393/1.

Pârâtul a formulat cerere

reconvențională, solicitând anularea parțială a contractului de

vânzare-cumpărare, încheiat de reclamanți cu M.I., M.A., M.S. și L.E. privind

suprafața de 18 ari, ce formează obiectul acțiunii.

Prin sentința civilă nr. 4469 din 18

iunie 2001, pronunțată de Judecătoria Baia Mare a fost respinsă acțiunea, a

fost admisă cererea reconvențională, a fost anulat parțial contractul de

vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6453/18 aprilie 1995, la fostul Notariat

de Stat Maramureș, pentru terenul în suprafață de 1840 m.p., înscris în CF 2174

Baia Sprie, nr.top.392/1 – 676 m.p., 393/1 – 1164 m.p., a fost dispusă radierea

din C.F. a acestei suprafețe de teren, a fost validată vânzarea-cumpărarea

intervenită între H.F., în calitate de cumpărător și succesorii lui M.A.,

respectiv M.I., M.A., M.S. și L.E., privind terenul în suprafață de 5448 m.p.

și s-a dispus dezmembrarea conform schiței întocmite de expert M.V.

Apelul declarat de reclamanți a fost

admis prin decizia civilă nr. 1335/A din 23 noiembrie 2001 a Tribunalului

Maramureș și a fost schimbată sentința, în sensul că, a fost admisă acțiunea, a

fost obligat pârâtul H.F. să le lase în deplină proprietate terenul în

suprafață de 1840 m.p., situat în Baia Sprie și înscris în CF 2174, nr.top. 392/1

și 393/1, a fost admisă, în parte, cererea reconvențională, a fost dispusă

parcelarea, conform dispozitivului deciziei, a fost validată

vânzarea-cumpărarea intervenită la data de 29 septembrie 1982, între M.I. și

M.A., în calitate de vânzători și H.F., în calitate de cumpărător, cu privire

la terenul în suprafață de 2630 m.p. aferent nr.top. nou 392/2/2, plus 50 m.p.

aferent, nr.top nou 392/2/2, hotărârea ținând loc de act autentic, a fos

dispusă intabularea în CF a dreptului de proprietate asupra acestui teren, în

favoarea pârâtului H.F., s-a constatat că terenul din Baia Sprie, în suprafață

de 764 mp, din CF 219 și terenul de 227 m.p. din CF Baia Sprie constituie

proprietate publică, dobândită prin expropriere, prin Decretul nr. 198/1984, și

a fost respinsă cererea reconvențională.

Prin decizia nr.920 din 18 aprilie

2002, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, în majoritate, a fost

admis recursul declarat de pârâtul H.F. și a fost modificată decizia

tribunalului, în sensul respingerii apelului declarat de reclamanți împotriva

sentinței judecătoriei, care a fost păstrată.

Împotriva acestei ultime decizii a

declarat recurs în anulare Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea

Supremă de Justiție, în temeiul art. 330 pct. 2 din C. proc. civ., solicitând

casarea ei și respingerea recursului declarat de pârâtul H.F., împotriva

deciziei tribunalului, deoarece a fost făcută o greșită aplicare a prevederilor

art. 948 și  art. 969 din C. civ.

Recursul în anulare este fondat,

pentru considerentele ce vor urma.

La data de 29 septembrie 1982 a fost

încheiat între M.A. și M.I., pe de o parte și H.F., pe de altă parte, un

antecontract de vânzare-cumpărare, fiind întocmit în acest sens un înscris sub

semnătură privată, privind „o bucată de teren”, pentru prețul de 30.000 lei,

urmând ca dreptul de proprietate să fie înscris în cartea funciară atunci când

vânzătorul va putea prezenta actele necesare.

Părțile au mai convenit ca terenul

să fie lăsat în folosința cumpărătorului.

Prin această convenție nu a operat

transmiterea dreptului de proprietate în patrimoniul pârâtului H.F., ci a fost

generată doar o obligație de a face, și anume de a autentifica

vânzarea-cumpărarea.

Pe de altă parte, convenției îi

lipsește una din condițiile esențiale necesare a fi îndeplinite pentru

validitatea ei, cuprinse în prevederile art. 948 din C. civ., și anume, un

obiect determinat.

Or, în înscrisul sub semnătură

privată din 29 septembrie 1982, obiectul promisiunii de vânzare nu este

determinat, făcându-se referire doar la „o bucată de teren”.

În schimb, prin contractul de

vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 6453/din 18 aprilie 1995, la fostul

Notariat de Stat Baia Mare, cumpărătoarea R.F. a dobândit de la vânzătorii

M.I., M.A., M.S. și L.E. terenurile în suprafață de 2854 m.p., nr.top nou

392/1, nr.top nou 393/1 cu 4349 m.p. și cu nr.top vechi 394, cu 241 m.p. și

casă de locuit, în total 7444 m.p., situate în Baia Sprie.

Acest contract de vânzare-cumpărare

îndeplinește condițiile de valabilitate menționate în art. 948 din C. civ. și

are putere de lege între părțile contractante, conform prevederilor art. 969

din același cod.

Pe de altă parte au fost respectate

în privința acestui contract și cerințele de publicitate imobiliară, dreptul de

proprietate al reclamantei R. F., căsătorită cu R.S., fiind înscris în CF

nr.2174 Baia Sprie, nr.top 392/1, 393/1 și 394, în baza contractului de

vânzare-cumpărare

autentificat sub nr.6453/1995, la fostul Notariat de Stat Baia Mare.

În atare situație, în mod greșit a

procedat instanța de fond, a cărei soluție a fost păstrată de instanța de

recurs, anulând parțial contractul de vânzare-cumpărare autentic.

În consecință, recursul în anulare

urmează a fi admis, conform art. 330

3

alin. (1) și  art. 314 din C.

proc. civ., a fi casată decizia pronunțată de curtea de apel și a fi respins

recursul declarat de pârâtul

H.F., împotriva deciziei tribunalului, care va fi păstrată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul în anulare declarat

de Procurorul General al Parchetului de le lângă Curtea Supremă de Justiție

împotriva deciziei nr. 920 din 18 aprilie 2002 a Curții de Apel Cluj, secția

civilă, pe care o casează.

Respinge recursul declarat de pârâtul H.F.

împotriva deciziei nr. 1335 A din 23 noiembrie 2001 a Tribunalului Maramureș,

secția civilă, pe care o păstrează.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 octombrie 2003.