ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3997/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanții R.S., R.F. au chemat în judecată pe pârâtul H.F., pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligat să le lase, în deplină proprietate, terenul în suprafață de 0,18 ha, înscris în CF 2174 Baia Sprie, nr.top 392/1 și 393/1. Pârâtul a formulat cerere reconvențională, solicitând anularea parțială a contractului de vânzare-cumpărare, încheiat de reclamanți cu M.I., M.A., M.S. și L.E. privind suprafața de 18 ari, ce formează obiectul acțiunii.

Prin sentința civilă nr. 4469 din 18 iunie 2001, pronunțată de Judecătoria Baia Mare a fost respinsă acțiunea, a fost admisă cererea reconvențională, a fost anulat parțial contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6453/18 aprilie 1995, la fostul Notariat de Stat Maramureș, pentru terenul în suprafață de 1840 m.p., înscris în CF 2174 Baia Sprie, nr.top.392/1 – 676 m.p., 393/1 – 1164 m.p., a fost dispusă radierea din C.F. a acestei suprafețe de teren, a fost validată vânzarea-cumpărarea intervenită între H.F., în calitate de cumpărător și succesorii lui M.A., respectiv M.I., M.A., M.S. și L.E., privind terenul în suprafață de 5448 m.p. și s-a dispus dezmembrarea conform schiței întocmite de expert M.V.

Apelul declarat de reclamanți a fost admis prin decizia civilă nr. 1335/A din 23 noiembrie 2001 a Tribunalului Maramureș și a fost schimbată sentința, în sensul că, a fost admisă acțiunea, a fost obligat pârâtul H.F. să le lase în deplină proprietate terenul în suprafață de 1840 m.p., situat în Baia Sprie și înscris în CF 2174, nr.top. 392/1 și 393/1, a fost admisă, în parte, cererea reconvențională, a fost dispusă parcelarea, conform dispozitivului deciziei, a fost validată vânzarea-cumpărarea intervenită la data de 29 septembrie 1982, între M.I. și M.A., în calitate de vânzători și H.F., în calitate de cumpărător, cu privire la terenul în suprafață de 2630 m.p. aferent nr.top. nou 392/2/2, plus 50 m.p.

aferent, nr.top nou 392/2/2, hotărârea ținând loc de act autentic, a fos dispusă intabularea în CF a dreptului de proprietate asupra acestui teren, în favoarea pârâtului H.F., s-a constatat că terenul din Baia Sprie, în suprafață de 764 mp, din CF 219 și terenul de 227 m.p. din CF Baia Sprie constituie proprietate publică, dobândită prin expropriere, prin Decretul nr. 198/1984, și a fost respinsă cererea reconvențională. Prin decizia nr.920 din 18 aprilie 2002, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, în majoritate, a fost admis recursul declarat de pârâtul H.F. și a fost modificată decizia tribunalului, în sensul respingerii apelului declarat de reclamanți împotriva sentinței judecătoriei, care a fost păstrată.

Împotriva acestei ultime decizii a declarat recurs în anulare Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, în temeiul art. 330 pct. 2 din C. proc. civ., solicitând casarea ei și respingerea recursului declarat de pârâtul H.F., împotriva deciziei tribunalului, deoarece a fost făcută o greșită aplicare a prevederilor art. 948 și art. 969 din C. civ. Recursul în anulare este fondat, pentru considerentele ce vor urma. La data de 29 septembrie 1982 a fost încheiat între M.A. și M.I., pe de o parte și H.F., pe de altă parte, un antecontract de vânzare-cumpărare, fiind întocmit în acest sens un înscris sub semnătură privată, privind „o bucată de teren”, pentru prețul de 30.000 lei, urmând ca dreptul de proprietate să fie înscris în cartea funciară atunci când vânzătorul va putea prezenta actele necesare.

Părțile au mai convenit ca terenul să fie lăsat în folosința cumpărătorului. Prin această convenție nu a operat transmiterea dreptului de proprietate în patrimoniul pârâtului H.F., ci a fost generată doar o obligație de a face, și anume de a autentifica vânzarea-cumpărarea. Pe de altă parte, convenției îi lipsește una din condițiile esențiale necesare a fi îndeplinite pentru validitatea ei, cuprinse în prevederile art. 948 din C. civ., și anume, un obiect determinat. Or, în înscrisul sub semnătură privată din 29 septembrie 1982, obiectul promisiunii de vânzare nu este determinat, făcându-se referire doar la „o bucată de teren”. În schimb, prin contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 6453/din 18 aprilie 1995, la fostul Notariat de Stat Baia Mare, cumpărătoarea R.F.

a dobândit de la vânzătorii M.I., M.A., M.S. și L.E. terenurile în suprafață de 2854 m.p., nr.top nou 392/1, nr.top nou 393/1 cu 4349 m.p. și cu nr.top vechi 394, cu 241 m.p. și casă de locuit, în total 7444 m.p., situate în Baia Sprie. Acest contract de vânzare-cumpărare îndeplinește condițiile de valabilitate menționate în art. 948 din C. civ. și are putere de lege între părțile contractante, conform prevederilor art. 969 din același cod. Pe de altă parte au fost respectate în privința acestui contract și cerințele de publicitate imobiliară, dreptul de proprietate al reclamantei R. F., căsătorită cu R.S., fiind înscris în CF nr.2174 Baia Sprie, nr.top 392/1, 393/1 și 394, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.6453/1995, la fostul Notariat de Stat Baia Mare.

În atare situație, în mod greșit a procedat instanța de fond, a cărei soluție a fost păstrată de instanța de recurs, anulând parțial contractul de vânzare-cumpărare autentic. În consecință, recursul în anulare urmează a fi admis, conform art. 330 3 alin. (1) și art. 314 din C. proc. civ., a fi casată decizia pronunțată de curtea de apel și a fi respins recursul declarat de pârâtul H.F., împotriva deciziei tribunalului, care va fi păstrată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de le lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva deciziei nr. 920 din 18 aprilie 2002 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, pe care o casează. Respinge recursul declarat de pârâtul H.F. împotriva deciziei nr. 1335 A din 23 noiembrie 2001 a Tribunalului Maramureș, secția civilă, pe care o păstrează. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 octombrie 2003.