ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 843/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de G.A. împotriva deciziei nr.466 din 11 octombrie 2001 a Curții de Conturi – Secția jurisdicțională. La apelul nominal s-a prezentat recurentul G.A., lipsind intimatele SC ”S” SA și Curtea de Conturi a României. Procedura completă. După prezentarea referatului cauzei, din oficiu, Curtea a pus în discuția părții prezente competența materială a instanțelor Curților de Conturi în soluționarea cauzei. Recurentul a apreciat că, deși în prezent SC ”S” SA este o societate privatizată la momentul emiterii deciziei de imputare acesta avea capital majoritar de stat, ceea ce atrage competența specială a instanțelor Curții de Conturi. A susținut recursul astfel cum l-a formulat detaliind motivele de casare invocate în scris.

C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 21.06.2001 Colegiul Jurisdicional Galați a admis cererea privind suspendarea executării decizii de imputare nr.455/2001 emisă împotriva contestatorului G.A. pentru suma de 35.913.962.350 lei. Reprezentând c/valoare pagubei cauzată SC”S” SA. Impotriva acestei încheierii a declarat recurs jurisdicțional SC ”S” SA criticând-o pentru netemeinicie. Curtea de Conturi – Secția jurisdicțională prin decizia nr.466 din 11 octombrie 2001 a admis recursul jurisdicțional și a modificat dispozitivul încheierii din 21 iunie 2001, în sensul respingerii cererii de suspendare a executării deciziei de imputare.

Impotriva acestei soluții a declarat recurs G.A. susținând în esență că cererea de suspendare a executării deciziei de imputare este justificată de mărimea prejudiciului, care a fost stabilit în lipsa și după 2 ani de la data de când nu mai era angajatul societății intimate. Recursul este fondat pentru următoarele motive. Decizia de imputare nr.455 din 28.03.2001 a fost emisă ca urmare a actului de constatare nr.521/281 din 13.03.2001, întocmit de Direcția contabilități din cadrul SC ”S” care a constatat că în calitatea sa de gestionar a avut un minus la inventar, în sumă de 35.913.962.350 lei.

Potrivit art.41 din Legea nr.94/1992, republicată, Colegiul jurisdicțional judecă în primă instanță contestațiile împotriva actelor de imputație de către administratori, gestionari, contabili precum și de către celalți salariați care au participat împreună cu aceștia la producerea pagubelor cauzate persoanelor juridice prevăzute de art.18 în legătură cu formarea, administrarea și întrebuințarea resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, precum și cu gestionarea patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ teritoriale. Este vorba, desigur, având în vedere și dispozițiile art.1 din lege de pagube constatate cu ocazia controalelor efectuate potrivit competenței de organele Curții de Conturi, iar nu de pagubele stabilite de organele proprii ale persoanelor juridice de drept privat.

Cum în cauză, pretinsa pagubă ce face obiectul contestației formulate de G.A. nu a fost stabilită de organele de control ale Curții de Conturi conform art.17 și 18 din Legea nr.94/1992, în mod greșit Colegiul jurisdicțional al Camerei de Conturi Galați și apoi Secția jurisdicțională a Curții de Conturi, s-au considerat competente și au procedat la soluționarea în fond a pricinii. In consecință, în baza art.158 alin.3 și art.312 alin.2 din Codul de procedură civilă se va admite recursul, se va casa decizia atacată și încheierii din 21 iunie 2001 și se va trimite cauza spre soluționare la Tribunalul Galați – Secția conflicte de muncă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de G.A. împotriva deciziei nr.466 din 11 octombrie 2001 a Curții de Conturi – Secția jurisdicțională. Casează decizia atacată și încheierea de ședință din 21 iunie 2001 a Colegiului Jurisdicțional Galați din dosarul nr.72/2001 și trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Galați – Secția conflicte de muncă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 martie 2003.